Europa, în fața celei mai severe crize de febră aftoasă din ultimele decenii
Europa se confruntă cu ‘cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului’, iar Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) avertizează că sunt necesare ‘măsuri urgente’ pentru diagnosticarea și prevenirea timpurie a acestei boli, precum și pentru a-i minimiza impactul. Recent, focarele de febră aftoasă din Europa și apariția unei tulpini exotice a virusului în Orientul Mijlociu evidențiază necesitatea unei detectări timpurii.
Febra aftoasă este o boală virală extrem de contagioasă care afectează în principal bovine, porcine, oi și capre, dar nu reprezintă un pericol pentru oameni. Prezența acestei boli în Europa este neobișnuită, ultima epidemie semnificativă având loc în anul 2001. Ungaria, care este acum principala țară afectată, nu a raportat acest virus de o jumătate de secol.
În ianuarie 2023, Germania a detectat un focar care a putut fi controlat. Cu toate acestea, virusul a apărut în februarie în Ungaria, extinzându-se la mai multe ferme din nord-vestul țării și contaminând, de asemenea, Slovacia. Autoritățile din ambele țări au fost nevoite să sacrifice mii de bovine în fermele afectate.
Epidemia are efecte asupra comerțului internațional, Regatul Unit interzicând deja importul de carne și produse lactate din țările europene afectate de virus, precum și din țările vecine. FAO subliniază că ‘măsurile de biosecuritate trebuie îmbunătățite pentru a minimiza’ impactul virusului, mai ales după ‘detectarea recentă a serotipului SAT1 al febrei aftoase în Irak și Bahrain’. Acest serotip este considerat exotic în Orientul Apropiat și Eurasia de Vest, ceea ce ridică mari îngrijorări privind o potențială răspândire.
Deși febra aftoasă nu constituie o amenințare pentru sănătatea publică, ea afectează sănătatea animalelor, securitatea alimentară și productivitatea sectorului creșterii animalelor, putând reduce producția de lapte și carne. Animalele infectate prezintă simptome precum febră și vezicule pe bot și picioare. Deși puține animale adulte mor din cauza bolii, cele tinere pot suferi de insuficiență cardiacă bruscă.
FAO recomandă țărilor afectate sau celor cu risc ridicat de contaminare să crească gradul de conștientizare în rândul fermierilor și comunităților locale. De asemenea, se solicită instituirea unor mecanisme de biosecuritate, cum ar fi separarea animalelor bolnave, evitarea introducerii animalelor de origine necunoscută, prevenirea amestecării animalelor de proveniență diferită în timpul transportului și curățarea temeinică a piețelor, vehiculelor și centrelor de transport. Vaccinarea este, de asemenea, menționată ca un instrument de control foarte eficient.
