Europa sub asediu: Trump și riscurile iminente ale unei reacții fulgerătoare
Guvernele europene se pregătesc pentru negocieri cruciale cu Donald Trump, în care vor fi discutate apărarea, economia și securitatea Europei. Oficialii Uniunii Europene (UE) se tem că președintele american va profita de cele trei crize cu care se confruntă continentul pentru a-i forța să accepte termenii impuși de Casa Albă, conform raportărilor Financial Times.
Planurile ambițioase ale oficialilor UE pentru construirea unei „Europe independente” au fost suspendate temporar, înaintea unei perioade de cinci săptămâni în care sunt programate discuții esențiale cu administrația Trump. Aceste discuții se vor concentra pe războiul din Ucraina, comerțul transatlantic și angajamentul de securitate al Statelor Unite față de NATO.
„Toate aceste crize, toate la un loc, sunt furtuna perfectă,” a declarat Josep Borrell, fostul șef al diplomației UE. El a avertizat că Trump ar putea încerca să preseze Europa din trei direcții. „El ar putea spune: ‘Dacă nu-mi dați un acord comercial bun, atunci nu mai susținem Ucraina. Dacă mă îndemnați să sprijin Ucraina, atunci vă vom cere să creșteți și mai mult cheltuielile militare pentru NATO’,” a adăugat Borrell.
Oficialii europeni au analizat cele mai rele scenarii ce ar putea rezulta din aceste negocieri. Printre deciziile pe care SUA le-ar putea lua se numără încheierea completă a sprijinului pentru Ucraina, suspendarea cooperării la nivelul serviciilor de informații și blocarea livrării de arme de producție americană Ucrainei din partea țărilor europene.
Pe plan economic, Trump ar putea declanșa un război comercial cu consecințe severe asupra creșterii economice a Europei. În ceea ce privește NATO, Statele Unite ar putea anunța o retragere rapidă a trupelor și a capacităților militare americane din Europa. „La capitolele comerț, apărare și Ucraina, alegerea este între un rezultat rău și un rezultat foarte rău,” a subliniat un oficial important al UE.
„Răspunsul la toate marile probleme cu care ne confruntăm este: America.” Trump se va întâlni pentru prima dată cu liderii europeni la summitul G7 din Canada, între 15 și 17 iunie. Oficialii UE se așteaptă ca președintele Statelor Unite să își exprime clar poziția față de Ucraina și planul de sancțiuni împotriva Rusiei.
Capitalele europene doresc ca Trump să promită continuarea sprijinului militar pentru Kiev, dar se tem că acesta ar putea căuta un acord de pace care ar lăsa Ucraina și restul Europei vulnerabile în fața unor posibile agresiuni militare din partea Rusiei. Liderii NATO se vor reuni o săptămână mai târziu la Haga, unde oficialii UE speră că promisiunile lor privind creșterea cheltuielilor de apărare îl vor convinge pe Trump să continue sprijinul oferit de Statele Unite pentru Europa și să nu retragă trupele și armele americane de pe continent.
Josep Borrell a avertizat că Trump „ar putea să încerce să ne preseze și să ne încolțească din trei direcții.” Doar o zi mai târziu, liderii UE vor participa la un summit la Bruxelles, având la dispoziție mai puțin de două săptămâni pentru a negocia un acord comercial cu Trump, în scopul de a evita tarifele de 50% aplicate pentru produsele importate din Europa, care ar putea afecta grav economia continentului.
„Noi vedem Ucraina, apărarea Europei și comerțul ca probleme separate, dar Trump vede doar aceleași fețe care îi pun diverse întrebări enervante. El nu le va trata separat în contexte diferite,” a spus un diplomat european. „Așadar, suntem practic la distanță de o singură postare pe rețelele sociale sau un comentariu într-o conferință de presă până la catastrofă în privința a trei probleme existențiale pentru Europa: apărare, economie și securitate,” a adăugat diplomat.
„Discuțiile par ireale,” s-a plâns un oficial. „Răspunsul la toate marile probleme cu care ne confruntăm este: America. Iar America ar trebui să fie aliatul nostru cel mai apropiat.” Discuțiile legate de o Europă mai independentă au câștigat amploare după ce Trump a câștigat alegerile pentru Casa Albă, însă, în privat, oficialii UE sunt foarte îngrijorați de felul în care vulnerabilitățile regiunii ar putea produce o scindare adâncă între țările care susțin autonomia strategică și cele care consideră că relația transatlantică trebuie apărată cu orice preț.
