Evoluția PIB-ului României: o scădere de 0,2% față de trimestrul precedent
După două trimestre aproape stagnante, PIB-ul României a avansat cu 1,6% în perioada iulie–septembrie 2025, însă declinul de 0,2% față de trimestrul precedent arată că motoarele economiei încetinesc vizibil. Analiștii avertizează că avansul este fragil, iar România se apropie de recesiune tehnică, adică de două trimestre la rând de scădere a PIB-ului față de trimestrele precedente.
Economistul Radu Nechita a explicat că această încetinire a PIB-ului arată că se produce mai puțină bogăție nouă decât înainte. „Ne îmbogățim mai încet, iar asta se simte diferit de la om la om”, a afirmat acesta.
Ce este PIB-ul și de ce nu orice creștere înseamnă progres
Radu Nechita a reamintit că PIB-ul este suma valorii adăugate create într-un an în economie, adică salarii și profituri. „Produsul Intern Brut este, în fond, suma veniturilor din muncă și capital. Cu alte cuvinte, rezultatul a tot ce se muncește și se câștigă într-o țară într-un an.”
Nechita a subliniat că nu orice creștere a PIB-ului este automat o veste bună, o parte din creștere putând fi „pe datorie” sau rezultatul unor cheltuieli publice ineficiente. „Dacă statul se împrumută masiv și toarnă banii într-un singur an în economie, PIB-ul va crește în contabilitate. Dar această creștere este iluzorie, pentru că uităm că ne-am îndatorat”, a explicat economistul.
Deficit mare, cheltuieli în creștere: riscuri pe partea finanțelor publice
Un alt semnal de alarmă vine din zona finanțelor publice. Deși veniturile bugetare au crescut puternic, cheltuielile au avansat chiar mai rapid, iar deficitul a rămas ridicat. „Problema României nu este că încasează prea puțin, ci că cheltuiește prea mult”, a afirmat Nechita.
Acesta a criticat creșterile succesive de taxe într-un moment în care economia dă semne de oboseală: „Fiscalitatea a fost majorată exact când aveam semnale că activitatea economică încetinește. Impozite precum cel pe cifra de afaceri pun presiune directă pe firme și descurajează investițiile.”
„Risc de recesiune, dar una ușoară”
Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, a subliniat că, pe date ajustate sezonier, în trimestrul trei a avut loc o scădere de 0,2% față de trimestrul doi. „Dacă vedem același lucru și în trimestrul patru, vom vorbi de recesiune tehnică. Dar, dacă va fi recesiune, va fi una ușoară, nu o cădere puternică”, a declarat Codirlașu.
Raportat la trimestrul trei din 2024, economia a crescut totuși cu 1,6%, ceea ce înseamnă că România are șanse să încheie anul 2025 cu o creștere economică ușor pozitivă: „Probabil vom avea un plus de 0,3–0,4% pe tot anul. Vom fi puțin peste zero.”
Fondurile europene sunt esențiale pentru relansarea economiei
Codirlașu a menționat că relansarea economiei va depinde masiv de fondurile europene: „Doar din PNRR sunt disponibile în jur de 10 miliarde de euro. Dacă reușim să atragem și fondurile de coeziune și pe cele dedicate apărării, am putea înregistra un record istoric de bani europeni aduși în țară.”
Puterea de cumpărare scade: salariile nu țin pasul cu inflația
Românii simt încetinirea economiei în buzunar, prin scăderea puterii de cumpărare. Deși PIB-ul încă mai crește, inflația rămâne ridicată, iar salariile nu reușesc să țină pasul cu prețurile. „Guvernele corectează dezechilibrele adesea prin inflație”, a explicat Codirlașu.
Prognoze tăiate: instituțiile internaționale confirmă slăbiciunea economiei
FMI, Banca Mondială și Comisia Națională de Prognoză au redus estimările privind creșterea economică a României, ceea ce confirmă scenariul unei stagnări sau al unei creșteri foarte lente în perioada următoare. „Practic, toți anticipează o economie care frânează”, a avertizat Codirlașu.
BNR: economie aproape stagnantă în a doua jumătate a anului
BNR a raportat o „cvasi-stagnare” a activității economice în semestrul al doilea din 2025, chiar dacă dinamica anuală a PIB-ului a fost ceva mai bună în T3. Cererea internă și-a redus ritmul, iar investițiile au încetinit, iar rolul fondurilor europene devine tot mai important pentru a menține economia în mișcare.
Reformele vor decide direcția: recesiune „bună” sau stagnare prelungită
Radu Nechita și Adrian Codirlașu sunt de părere că direcția în care va merge România depinde de natura măsurilor luate de guvern. Nechita a menționat că o parte din contractarea actuală ar putea fi benefică, dacă ar însemna „tăierea grăsimii”, adică eliminarea cheltuielilor neproductive și a creșterilor artificiale din PIB.
Codirlașu avertizează că, fără reforme și o folosință inteligentă a fondurilor europene, spațiul de manevră este limitat: „Deficitul bugetar este mare, taxele deja au crescut, iar perspectivele indică noi presiuni fiscale. Creșterea economică va rămâne modestă dacă nu legăm reformele structurale, investițiile și atragerea fondurilor UE de o strategie clară.”
