Unul dintre cele mai grave cazuri de schemă imobiliară, centrat în jurul terenului pe care a fost ridicat magazinul Selgros din Lazu, intră în faza finală a executării silite. Omul de afaceri Sandu Ion, nașul fiicei fostului primar al Comunei Agigea, Ion Ionita, a fost obligat de justiție să restituie o datorie care, alături de dobânzi, depășește 2 MILIOANE DE LEI.
Acțiunea de recuperare, inițiată de actuala administrație, este acum întâmpinată cu un atac procedural: Sandu Ion contestă executarea silită la Judecătoria Brașov, vizând în mod strategic eliminarea dobânzii penalizatoare de peste 1 milion de lei impuse de instanța de apel.
REȚETA HOȚIEI CU TERENUL SELGROS: Cum a fost clădită valoarea de milioane pe UN ACT NUL, cu ajutorul fostului primar Ion IONIȚĂ.
Timp de ani de zile, modul în care a fost gestionat terenul de peste 4 hectare din Lazu a constituit o pată neagră pe harta administrativă a Comunei Agigea. Miza era simplă: transformarea unui simplu câmp într-un teren de milioane de euro, esențial pentru un proiect comercial major (Selgros).
Schema a implicat, inițial, un titlu de proprietate viciat care, deși a permis vânzarea rapidă către soții Sandu, avea să fie anulat în cele din urmă de instanțe. Acuzațiile cele mai grave se leagă de modul în care terenul, odată ajuns în posesia lui Sandu Ion, a fost introdus în intravilanul comunei – un act administrativ esențial pentru a-i crește valoarea.
CAPITOLUL I: ANATOMIA JAFULUI – FILIERA POLITICO-IMOBILIARĂ ȘI ACUZAȚIA DE „CONIVENȚĂ”
Scandalul care a vizat terenul de peste 4 hectare (41.600 mp) din satul Lazu, pe care funcționează astăzi magazinul Selgros, nu este un simplu litigiu imobiliar. El reprezintă un caz de folosire a pârghiilor administrative în interes personal, care a avut în centru rețeaua fostului primar, Ion Ionita. Totul a culminat cu o decizie judecătorească împotriva omului de afaceri Sandu Ion, cunoscut în comunitatea din Agigea ca fiind nașul fostului edil.
- ACTUL VICIAT: Fundația Ilegală a Tranzacției de 4 Hectare
Potrivit documentelor din dosarul, întreaga tranzacție a pornit de la un titlu de proprietate pe care instanțele de judecată l-au declarat, ulterior, nul. Din punct de vedere legal, aceasta înseamnă că terenul de peste 4 hectare nu trebuia să intre în proprietate privată în modalitatea respectivă, iar vânzările ulterioare au fost construite pe un act fundamental nevalabil.
Deși titlul era viciat, terenul a fost vândut în regim de urgență către soții Sandu Ion și Sandu Conseluța. Însă, adevărata problemă nu a fost doar cumpărarea unui titlu nul, ci valorificarea ulterioară a acestuia, care a adus sute de mii de euro în conturile „nașului”.
- OPERAȚIUNEA ÎNTUNECATĂ: Cum a intrat terenul în intravilan sub protecția fostului primar Ion Ioniță
Un teren agricol valorează semnificativ mai puțin decât unul construibil. Transformarea celor 4 hectare din Lazu într-o proprietate de milioane de euro a necesitat un act esențial: introducerea lui de urgență în intravilanul Comunei Agigea. Această decizie administrativă, vitală pentru orice dezvoltator, a fost punctul nevralgic al scandalului și a depins exclusiv de Primărie.
Conform Sentinței civile a Tribunalului Constanța, acuzațiile oficiale ale reclamanților arată că actul administrativ nu a fost neutru, ci rezultatul unei înțelegeri:
„Reclamanţii susţin că suprafaţa de 11,50 ha a fost introdusă în intravilanul Comunei Agigea de către Sandu Ion în conivență cu Primarul Comunei Agigea de la acea dată, Ionita Ion.”
Acest citat indică direct că folosirea pârghiilor administrative a fost pusă în slujba interesului privat al omului de afaceri, consolidând suspiciunile că afacerea s-a derulat sub protecția și sprijinul fostului primar. Banii încasați de soții Sandu reprezintă prețul obținut pe o proprietate valorificată ilegal cu sprijin politic.
- BUGETUL PUBLIC, VICTIMĂ SIGURĂ: Obligația de restituire prin echivalent
După ce terenul a fost introdus în intravilan, acesta a fost vândut către compania Selgros. Deși actul inițial a fost anulat, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut contractul cu Selgros, considerând retailerul cumpărător de bună-credință.
Această decizie a protejat terțul cumpărător, dar a lăsat Primăria Agigea fără terenul care ar fi trebuit să revină domeniului public. Astfel, singura cale rămasă pentru actuala administrație de a recupera prejudiciul uriaș lăsat în urmă de fosta „conivență” a fost să ceară justiției să aplice principiul restituirii prin echivalent: banii încasați de soții Sandu, proveniți dintr-un act anulat și valorificați cu ajutor politic, trebuiau să se întoarcă la bugetul public.
Care este însă suma exactă de recuperat și cum încearcă debitorul să scape de o datorie de peste 2 milioane de lei? Citiți în episodul următor al investigației noastre.
