„Fascinantele Iluzii ale Comunismului: Datoria Externă Achitată de Ceaușescu – Prețul Plătit de Oameni. A Prosperat România?”
Aproape 36 de ani au trecut de când românii au ieșit în stradă și au declanșat o Revoluție care a dus la căderea Regimului Ceaușescu. Paradoxal, după decenii de libertate și democrație, ideea că în comunism „era mai bine” a crescut în popularitate. Generațiile s-au schimbat, iar părerea față de dictatură se formează, mai degrabă, din povești și frustrările generate de situația economică actuală. Un sondaj INSCOP publicat pe 22 iulie arată că 55,8% dintre români consideră că regimul comunist a fost mai degrabă benefic pentru România, având ca principal argument faptul că „România și-a plătit datoria externă”.
Datoria externă a României
Christian Năsulea, economist, subliniază că România a reușit să plătească integral datoria externă acumulată în anii 1970, ajungând la zero în aprilie 1989. Totuși, acest lucru nu reprezintă o realizare economică sustenabilă. Datoria externă a crescut de peste 10 ori între 1971 și 1981, iar pentru a o plăti, regimul a impus raționalizarea alimentelor și sacrificarea nivelului de trai, generând o criză profundă. Mădălin Hodor, istoric, adaugă că datoria externă a fost rezultatul planurilor de industrializare forțată ale lui Ceaușescu din anii 70, iar populația nu a fost consultată în privința împrumuturilor. Aceasta a dus la îngrijorări și la penurii alimentare.
Bogdan Voicu, sociolog, afirmă că plata datoriei externe nu este un motiv de mândrie, ci a avut costuri devastatoare pentru populație, inclusiv lipsa curentului electric și a apei calde.
România – o țară mai bogată?
Mădălin Hodor subliniază că România era o țară care centraliza bogăția într-o zonă restrânsă, în rândul nomenclaturii, și că, de fapt, 20 de milioane de oameni trăiau la limita supraviețuirii. Christian Năsulea adaugă că PIB-ul pe cap de locuitor în 1989 era de aproximativ 3.000-4.000 de dolari, similar cu țări sărace, iar astăzi depășește 15.000 de dolari, datorită integrării în UE și diversificării economice. Cosmin Popa, istoric, confirmă că România era mai săracă decât acum, deoarece bogăția se concentra în rândul liderilor de partid și al securiștilor.
Industria românească în perioada comunistă
Christian Năsulea explică că producția industrială era orientată spre cantitate masivă, dar ineficientă, cu accent pe industrii grele, generând penurii interne severe. După 1989, tranziția la economia de piață a dus la o restructurare a industriei, care s-a diversificat și modernizat. Mădălin Hodor adaugă că, deși sub comunism se raportau cifre mari de producție, acestea erau adesea umflate și nereale, iar industria nu era competitivă.
Bogdan Voicu adaugă că multe fabrici produceau bunuri incomplete, iar statisticile erau manipulate pentru a reflecta o activitate economică falsă. Astfel, în ciuda volumului mare de producție raportat, realitatea era că multe produse erau de calitate scăzută și ineficiente.
Distrugerea industriei după Revoluție
Mădălin Hodor afirmă că industria românească era deja în colaps înainte de 1989, din cauza proastei planificări. Christian Năsulea precizează că, după 1989, tranziția la capitalism a dus la restructurarea și închiderea unor industrii nesustenabile, iar astăzi, industria este mai eficientă și integrată în economia globală.
Exporturile României
Cosmin Popa caracterizează exporturile din perioada comunistă ca fiind o „minciună sfruntată”, cu un export mediu anual de aproximativ 3 miliarde de dolari, majoritatea fiind produse de calitate scăzută. Christian Năsulea adaugă că, în anii 1980, regimul a forțat exporturi masive pentru a plăti datoria, generând surplusuri temporare, dar la costul penuriilor interne severe. Astăzi, România are un volum de exporturi mult mai mare și diversificate, integrate în UE.
Impactul asupra mediului
Industria comunistă a fost marcată de poluare masivă din cauza industrializării forțate, iar lipsa reglementărilor de mediu a lăsat moșteniri toxice. După 1989, cu integrarea în UE, poluarea industrială a scăzut semnificativ, dar problemele persistă.