Fetele și autismul: descoperiri recente subliniază întârzierea în diagnosticare comparativ cu băieții
Fetele cu autism sunt diagnosticate mai rar și mai târziu decât băieții, conform unui studiu realizat în Suedia. Cercetarea sugerează că diferențele observate nu reflectă o incidență mai mare a autismului în rândul băieților, ci dificultăți sistemice în identificarea timpurie a fetelor, a căror simptome sunt adesea trecute cu vederea sau interpretate greșit.
Studiul, realizat de Institutul Karolinska din Suedia, a analizat ratele de diagnosticare a autismului pentru persoanele născute între 1985 și 2020. Dintre cele 2,7 milioane de persoane urmărite, 2,8% au fost diagnosticate cu autism între vârstele de doi și 37 de ani. Până la vârsta de 20 de ani, ratele de diagnostic pentru bărbați și femei erau aproape egale, contestând astfel ipotezele anterioare care sugerau că autismul ar fi mai frecvent la băieți.
„Rezultatele noastre sugerează că diferența de gen în prevalența autismului este mult mai mică decât se credea anterior, din cauza faptului că femeile și fetele sunt subdiagnosticate sau diagnosticate târziu”, a afirmat dr. Caroline Fyfe, autoarea principală a studiului. De asemenea, cercetarea a arătat că, deși diferențele de gen în ratele de diagnostic au rămas relativ constante în ultimele trei decenii pentru copiii sub 10 ani, acestea au scăzut rapid pentru toate celelalte grupe de vârstă.
„Rezultatele indică faptul că raportul dintre bărbați și femei în cazul tulburării din spectrul autist a scăzut în timp, iar la vârsta adultă, acest raport poate fi considerabil mai mic decât se credea anterior”, au observat autorii studiului.
Prejudecăți sistemice în diagnosticarea autismului
Anne Cary, pacientă și activistă pentru drepturile pacienților, a subliniat că cercetarea susține ideea că „prejudecățile sistemice în diagnostic, mai degrabă decât o diferență reală de incidență”, stau la baza discrepanțelor în ratele de diagnostic. Deși debutul simptomelor poate fi întârziat, metodele și instrumentele de diagnosticare a autismului ar putea fi părtinitoare și necesită perfecționare. Cary a adăugat că o fată care va primi în cele din urmă un diagnostic de autism are mai puțin de o treime șanse să fie diagnosticată înainte de vârsta de 10 ani.
„Fetele și femeile cu autism așteaptă un diagnostic corect, dar sunt adesea diagnosticate greșit cu afecțiuni psihiatrice, precum tulburări de dispoziție și de personalitate, și se confruntă cu dificultăți în a fi recunoscute și tratate corespunzător”, a mai spus ea.
Apel pentru un diagnostic echitabil
Dr. Judith Brown, șefa departamentului de dovezi și cercetare al National Autistic Society, a declarat că „genul nu ar trebui să fie niciodată o barieră în obținerea unui diagnostic de autism și în accesul la sprijinul potrivit”. Aceasta a menționat că, istoric, s-a presupus greșit că persoanele din spectrul autist sunt în mare parte bărbați și băieți, dar acum se știe că femeile și fetele sunt mai predispuse să „mascheze” semnele autismului, ceea ce face mai dificilă identificarea dificultăților cu care se confruntă.
Dr. Conor Davidson, coordonator clinic al serviciului de diagnosticare a autismului din Leeds, a subliniat că autismul la fete rămâne, în multe cazuri, nedetectat în copilărie, iar semnele afecțiunii pot apărea abia în adolescență sau la începutul vieții adulte. Psihiatrii trebuie să fie conștienți de posibilitatea autismului atunci când evaluează pacienți cu probleme de sănătate mintală, ceea ce este esențial pentru multe femei, ale căror dificultăți din spectrul autist nu au fost recunoscute în copilărie.
