Friedrich Merz: Victima de frunte a propagandei ruse
Cancelarul german Friedrich Merz a fost subiectul unei dezinformări răspândite online, conform căreia ar fi împușcat o ursoaică polară și pe cei doi pui ai acesteia în timpul unei partide de vânătoare în Canada. Această poveste falsă a apărut în publicația obscură „Toronto Journal” după vizita sa în Canada pentru summitul G7 din iunie. Alături de o imagine manipulatorie cu un urs însângerat și Merz, articolul susținea că martorii ar fi descris „masacrul fără sens” al familiei de urși polari.
Un ghid inuit, într-un interviu video fals, ar fi declarat: „Ceea ce a făcut nu a fost doar ilegal, ci a fost o încălcare a tot ceea ce credem”. Acest interviu s-a dovedit a fi generat de inteligența artificială. Falsa poveste este un exemplu al campaniilor de dezinformare rusești care vizează liderii europeni, iar Merz a devenit o țintă principală în contextul sprijinului său constant pentru Ucraina.
Experții subliniază că Merz a fost atacat din cauza poziției sale ferme împotriva Rusiei. Pablo Maristany de las Casas, analist la Institutul pentru Dialog Strategic (ISD), a afirmat că sprijinul său deschis pentru Ucraina l-a făcut o țintă mai agresivă a campaniilor de dezinformare rusești. Aceste știri false sunt adesea răspândite pe site-uri fake, amestecate cu informații reale, și câștigă popularitate prin intermediul influencerilor pro-Kremlin.
În cazul articolului despre ursul polar, influencerul Alina Lipp, sancționată de Uniunea Europeană pentru propagarea dezinformării, a distribuit povestea. Într-o postare pe rețelele sociale, Lipp a întrebat: „Fals sau adevărat?!”, pretinzând că inuiții și-ar fi exprimat dezgustul față de comportamentul lui Merz.
Campaniile de dezinformare rusești nu sunt o noutate, având în vedere că în trecut, o știre falsă a susținut că Kamala Harris a ucis un rinocer pe cale de dispariție. În prezent, campaniile care îl vizează pe Merz sunt legate de operațiunea de dezinformare prorusă Storm-1516, care produce dovezi false și materiale video generate de inteligență artificială.
Deși guvernul lui Merz nu a fost afectat semnificativ de aceste știri false, ele își propun să-i submineze credibilitatea pe termen lung și să întărească adversarii săi politici, în special partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Cu o rată de aprobat de doar 22%, Merz se confruntă cu o popularitate scăzută, iar campaniile de dezinformare contribuie la consolidarea imaginii sale negative.
Autoritățile germane întâmpină dificultăți în combaterea dezinformării din cauza legilor privind confidențialitatea datelor și a lipsei de cooperare între birocrațiile federale și statale. Stefan Meister de la Consiliul German pentru Relații Externe a declarat că este foarte dificil pentru stat să reacționeze la aceste provocări. Ministerul de Interne a menționat că urmărește o abordare amplă, care include creșterea gradului de conștientizare a publicului.
Cu toate acestea, pe termen lung, lupta împotriva dezinformării ar putea fi o bătălie pierdută, iar scopul Kremlinului rămâne destabilizarea și manipularea opiniei publice.