Fugarii renumiți ar putea fi încarcerați în închisorile românești
Curtea de Justiției a Uniunii Europene (CJUE) a decis că „o autoritate judiciară nu poate să refuze executarea unui mandat european de arestare și să preia ea însăși executarea pedepsei fără consimțământul statului care a emis acest mandat”. Această hotărâre are implicații semnificative pentru fugarii români care se află în prezent în Italia și Grecia, precum Sorin Oprescu, Alina Bica, Daniel Dragomir și Dragoș Săvulescu, care nu au fost predați României. Instanțele din aceste țări au stabilit ca aceștia să execute pedepsele cu închisoarea emise de România pe teritoriul lor, însă cu suspendare.
CJUE subliniază că „fără acest consimțământ, statul emitent poate să mențină mandatul european de arestare și să execute el însuși pedeapsa pe propriul teritoriu”. Mandatul european de arestare este o procedură judiciară simplificată ce permite arestarea unei persoane în statul membru în care aceasta se află și predarea sa statului membru care a emis mandatul, pentru a fi urmărită penal sau pentru a executa pedeapsa.
Hotărârea CJUE a fost influențată de un caz specific, cel al lui Jane Coșoveanu, un fugar român condamnat în România la 4 ani și 2 luni de detenție pentru înșelăciune și care a fugit în Italia. În 2017, Curtea de Apel București a emis un mandat european de arestare împotriva sa, dar autoritățile italiene au refuzat să-l predea, alegând în schimb să recunoască hotărârea de condamnare și să preia executarea pedepsei în Italia. Românii au contestat această decizie, susținând că mandatul european de arestare este în continuare în vigoare.
CJUE a explicat că refuzul de a executa un mandat european de arestare, în scopul executării pedepsei într-un alt stat membru, nu este valabil decât dacă autoritatea judiciară respectă condițiile și procedura legate de recunoașterea hotărârii de condamnare. Instanțele judecătorești care refuză executarea mandatului trebuie să obțină consimțământul instanțelor din statul emitent.
Alina Gorghiu, fosta ministră a Justiției, a comentat că decizia CJUE nu lasă loc de interpretare pentru fugari, care nu vor mai putea profita de interpretări diferite ale legislației. Ea a menționat că „România își păstrează dreptul de a executa pedepsele proprii, fără ca alt stat să le modifice după bunul plac”. Gorghiu a subliniat importanța extrădării rapide și respectării mandatelor europene de arestare, afirmând că „justiția nu are granițe”.
Hotărârea CJUE este obligatorie pentru instanțele naționale ale statelor membre și confirmă că refuzul de a executa un mandat european de arestare trebuie interpretat strict, conform principiului încrederii reciproce.
