GRAFIC: Cerințele stricte pentru dobândirea cetățeniei române
Procesul de obținere a cetățeniei române a suferit modificări semnificative în ultimii ani, iar datele statistice reflectă această tendință. Între 2018 și 2024, numărul de dosare depuse pentru cetățenia română a variat, înregistrând o creștere constantă în perioada 2018-2019, urmată de o scădere semnificativă a procentelor de aprobat în anii următori.
De exemplu, anul 2018 a înregistrat un număr de 93.787 de dosare, dintre care 88% au fost aprobate, iar 12% se aflau în așteptare. În schimb, în 2023, doar 0,37% dintre cele 38.981 de dosare au fost aprobate, restul fiind în continuare în proces de evaluare.
În anii de pandemie (2020-2021), numărul cererilor a indicat o scădere semnificativă, influențată de restricțiile și măsurile de distanțare socială. Astfel, în 2020, au fost depuse doar 20.871 de dosare, iar în 2021, numărul acestora a crescut ușor la 38.707. Cu toate acestea, rata de aprobat a rămas scăzută.
În anul 2024, au fost depuse 50.350 de cereri, dar niciuna nu a fost aprobată până la finalul anului. Situația a rămas neschimbată până în martie 2025, când erau depuse 3.976 de dosare, fără ca vreunul dintre acestea să primească aprobat din partea Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC).
Această tendință de creștere a numărului dosarelor în așteptare și de scădere a ratelor de aprobat este influențată de modificările legislative recente, care impun condiții mai stricte pentru obținerea cetățeniei române. Noile reglementări legale au făcut ca procesul să devină mai riguros, impunând noi cerințe față de anii anteriori.
Una dintre modificările semnificative se referă la cunoașterea limbii române, care este acum o condiție obligatorie pentru toți solicitanții care doresc să dobândească cetățenia română prin naturalizare sau redobândire. Legea 21/1991 privind cetățenia română, articolele 10 și 11, specifică faptul că solicitantul trebuie să demonstreze competența în limba română la un anumit nivel, prin prezentarea unui certificat de competență lingvistică eliberat de instituțiile de învățământ superior din România sau alte instituții acreditate.
Obținerea cetățeniei prin naștere
Cea mai simplă formă de obținere a cetățeniei române este prin naștere, pentru persoanele născute pe teritoriul României sau pentru cele ale căror părinți au cetățenie română. Conform legii, persoanele născute pe teritoriul României dobândesc automat cetățenia română, cu excepția unor cazuri speciale prevăzute de legislație. De asemenea, cei născuți în afara teritoriului României, dar cu părinți români, au dreptul să dobândească cetățenia română prin naștere, fără a fi necesară depunerea unui dosar complet sau îndeplinirea unor cerințe suplimentare de competență lingvistică.
Obținerea cetățeniei prin naturalizare
Procesul de naturalizare permite cetățenilor străini să dobândească cetățenia română, în urma îndeplinirii unor condiții legale stabilite de statul român. Printre aceste condiții se numără: stabilirea de domiciliu în România pe o perioadă minimă de 8 ani (sau 5 ani pentru persoanele căsătorite cu cetățeni români), dovedirea cunoașterii limbii române prin certificare lingvistică (obținerea unui certificat de limbă nivel B1) și integrarea socială și culturală a solicitantului. Aceste cerințe trebuie să fie dovedite prin prezentarea unor documente suplimentare, inclusiv dovezi de integrare socială, locul de muncă, și o conduită legală adecvată.
Solicitanții trebuie să demonstreze că sunt capabili să participe activ în viața socială și culturală a țării. La momentul depunerii dosarului pentru cetățenie română, acesta trebuie să includă documentele de identitate, dovada de domiciliu, documentul de certificare lingvistică, și alte acte relevante.
Obținerea cetățeniei prin restabilirea cetățeniei
Persoanele care au avut anterior cetățenia română, dar au pierdut-o din diverse motive, pot depune o cerere pentru redobândire. Procesul de redobândire a cetățeniei române presupune o procedură administrativă prin care persoana poate recăpăta statutul de cetățean, respectând anumite condiții. Acestea includ domicilul pe teritoriul României, o verificare a istoricului și motivului pentru care cetățenia a fost pierdută, precum și o certificare lingvistică a cunoașterii limbii române. Persoanele care doresc redobândirea cetățeniei române trebuie să depună un dosar complet, similar celui necesar pentru naturalizare, procesul fiind unul asemănător.
Obținerea cetățeniei române nu mai este un demers simplu, iar noile condiții impun o abordare atentă și bine documentată. Sprijinul unui avocat specializat nu mai este un simplu avantaj, ci o necesitate reală pentru cei care doresc să obțină cetățenia română.
În concluzie, procedura de obținere a cetățeniei române a fost reglementată mai drastic prin noile cerințe legale, concentrându-se în special pe integrarea concretă a solicitanților în societatea românească.
