Ilie Bolojan, implicat în Inițiativa celor Trei Mări
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a participat marţi, la Varşovia, la Forumul de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, dedicat şefilor de stat şi de guvern. Bolojan a subliniat că traversăm o perioadă complicată, în care noile realităţi afectează ţările din regiune, iar peisajul economic se reconfigurează constant. El a afirmat că Iniţiativa celor Trei Mări devine din ce în ce mai relevantă, cu accent pe conectivitate ca esenţă a acesteia, subliniind potenţialul imens al regiunii.
„Mă bucur să particip astăzi la Forumul Economic al Iniţiativei celor Trei Mări, un proiect de importanţă majoră pentru regiunea noastră”, a declarat Bolojan. El a adăugat că deciziile luate în această etapă vor influenţa viitorul nu doar al Iniţiativei, ci şi al Europei. „Reconfigurarea forţelor politice şi economice la nivel global impune consolidarea parteneriatelor cu toate ţările interesate de stabilitatea şi prosperitatea regiunii noastre”, a precizat el.
În contextul iniţiativei, Bolojan a expus câteva direcţii prioritare pentru România, inclusiv interconectarea energetică. A menţionat colaborarea cu companii din mediul privat pentru dezvoltarea unor proiecte esenţiale în domeniul energiei, cum ar fi planul de construire a reactoarelor 3 şi 4 la centrala nucleară de la Cernavodă. De asemenea, a subliniat importanţa proiectului Neptun Deep în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, estimând că producţia va începe în 2027.
Bolojan a evidenţiat necesitatea dezvoltării coridoarelor energetice pe mai multe axe, menţionând Gazoductul Iaşi–Chişinău şi proiectele în curs de realizare pentru asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova, care depind în mare parte de România.
Referindu-se la infrastructura de transport, Bolojan a spus că coridoarele nord-sud rămân insuficient dezvoltate. Proiectele Via Carpathia şi Rail-2-Sea sunt priorităţi pentru România, cu un proiect Via Carpathia de aproape 200 de kilometri aflat în faza de contractare a lucrărilor. El a subliniat importanţa strategică a portului Constanţa în contextul Coridorului Internaţional de Transport Europa–Caucaz–Asia, având în vedere războiul din Ucraina şi aderarea României la spaţiul Schengen.
În ceea ce priveşte relaţiile cu Republica Moldova, Bolojan a menţionat proiectele de construcţie a podurilor rutiere peste Prut, inclusiv un nou pod la Ungheni, şi deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina.
În concluzie, preşedintele interimar a abordat şi tema transformării digitale, subliniind importanţa dezvoltării infrastructurii digitale în regiune, cu sectorul IT din România având un rol semnificativ. Bolojan a subliniat că succesul Iniţiativei depinde de colaborarea cu sectorul privat, care aduce inovaţie şi eficienţă, insistând pe unitate şi solidaritate în faţa provocărilor actuale.
