Înalta Curte a efectuat o evaluare obiectivă, concluzionând că reforma executivului „elimină complet pensiile de serviciu”

Înalta Curte a efectuat o evaluare obiectivă, concluzionând că reforma executivului „elimină complet pensiile de serviciu”

Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat joi rezultatul unei „expertize independente” în contextul contestării legii referitoare la pensiile speciale ale magistraților. Potrivit ÎCCJ, expertiza contabilă arată că „aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”. Rezultatele expertizei vor fi depuse la Curtea Constituțională, care vineri se întrunește din nou pentru a dezbate legea reformei pensiilor magistraților.

„Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale”, au transmis reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție într-un comunicat de presă.

În contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan.

Înalta Curte susține că „rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate: pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea, cu 35% mai puțin; pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea, cu 33% mai puțin; iar pentru judecătorii ÎCCJ, cu 51% mai puțin.

Situația se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene.

Înalta Curte mai arată că această expertiză „demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept.

ÎCCJ a sesizat CCR pe 5 decembrie; magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR pentru controlul constituționalității, pe Legea privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Curtea Constituțională este așteptată din nou vineri să dezbată sesizarea, după trei amânări.

Magistrații instanței supreme subliniază că caracterul de urgență al proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală, invocându-se condiționalitatea Jalonului 215 din PNRR, acest lucru fiind „scos din context” și „neconform cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”.

Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților: stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 de ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026; instituirea condiției de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani; creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați; introducerea unui număr rezonabil de etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii.

Proiectul stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.

Legea a fost contestată la CCR, iar în 20 octombrie instanța a stabilit că este neconstituțională, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.