Încrederea românilor: NATO și SUA, faruri de siguranță în fața amenințărilor
Un nou Barometru al Securității Naționale realizat de INSCOP Research evidențiază o orientare clară a românilor spre partenerii occidentali în materie de securitate. Potrivit sondajului, NATO și SUA sunt considerate pilonii principali de apărare, în timp ce Rusia și Ucraina se află la coada clasamentului încrederii.
Conform datelor, 55,8% dintre respondenți au foarte multă și destul de multă încredere în SUA, în timp ce Rusia a obținut un procentaj de doar 12,6%. Românii își pun, în primul rând, speranța în alianțele internaționale pentru securitatea națională, 38,3% dintre respondenți considerând că NATO ar avea rolul principal în respingerea unui eventual atac asupra României, prin activarea Articolului 5. Pe locul al doilea, parteneriatele strategice bilaterale sunt indicate de 27,6% dintre participanți, iar doar 19,6% cred că Armata României ar avea rolul principal. Uniunea Europeană este menționată de doar 8,6% dintre respondenți, sugerând o încredere limitată în capacitatea sa militară.
SUA, lider detașat în încrederea populației
Statele Unite se află pe primul loc în clasamentul încrederii, cu 55,8% dintre români afirmând că au multă și foarte multă încredere în această țară. Pe următoarele locuri se află Marea Britanie (46,8%), Franța (41,9%), Germania (41,7%) și Polonia (41,6%). La polul opus se află Rusia, cu doar 12,6% încredere, urmată de Ucraina (16,8%) și Ungaria (20,1%). Aceste cifre reflectă tensiunile geopolitice din regiune și percepțiile diferite asupra actorilor implicați.
Încrederea în SUA este mai ridicată în rândul votanților PSD și AUR, precum și al persoanelor de peste 60 de ani. În contrast, electoratul PNL și USR, tinerii și persoanele cu educație superioară tind să acorde mai multă încredere statelor vest-europene, precum Marea Britanie, Franța și Germania.
Credința în solidaritatea NATO
Un procent covârșitor de 75,6% dintre respondenți cred că SUA ar respecta Articolul 5 al NATO în cazul unui atac asupra României. Germania (69,4%) și Franța (69,3%) sunt percepute, de asemenea, ca aliați de încredere, urmate de Marea Britanie (63,9%) și Polonia (61,7%). Ungaria este văzută ca fiind mult mai puțin predictibilă, doar 40,6% dintre respondenți considerând că ar respecta obligațiile alianței.
Percepțiile variază în funcție de profilul respondenților. Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii și persoanele cu studii superioare tind să aibă mai multă încredere în respectarea angajamentelor de către statele occidentale. În schimb, încrederea în SUA este mai ridicată în rândul votanților PSD și AUR.
Sondajul scoate la iveală și unele contraste. Deși Rusia se află pe ultimul loc în clasamentul încrederii, există segmente precum votanții AUR, tinerii sub 30 de ani și angajații din sectorul privat care manifestă un nivel mai ridicat de încredere decât media. De asemenea, Ucraina, aflată în proximitatea conflictului, beneficiază de un nivel relativ scăzut de încredere (16,8%), deși tinerii și persoanele educate din mediul urban tind să o perceapă mai favorabil.
Metodologie
Cercetarea a fost realizată în două valuri, în perioada 23–27 februarie și 3–13 martie 2026, pe câte un eșantion de 1.100 de persoane fiecare. Datele au fost colectate prin interviuri telefonice (CATI), iar eșantioanele sunt reprezentative pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Marja de eroare este de ±2,9%, la un nivel de încredere de 95%.
