Influența Moscovei asupra alegerilor suspendate din România
Serviciul Român de Informații (SRI) a detectat un atac cibernetic atribuit unei unități de hackeri din cadrul serviciului de informații al Federației Ruse (SVR) în timpul alegerilor prezidențiale de anul trecut, care au fost anulate ulterior. Conform unei anchete recente, Kremlinul ar fi ales inițial-o pe Diana Șoșoacă, dar blocarea candidaturii sale de către Curtea Constituțională a României a determinat Moscova să se reorienteze către Călin Georgescu. Planul Rusiei ar fi fost conceput încă din 2023 și viza influențarea alegerilor parlamentare programate pentru decembrie 2024.
Atacuri cibernetice și implicații
Jurnaliștii au subliniat că SRI a atribuit un atac care a compromis un server unei grupări de hackeri cunoscută sub numele de APT29 sau „Cozy Bear”. Deși SRI a indicat că a fost vorba de acțiuni ale unui actor cibernetic statal, a fost contrazis de raportul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), care gestionează serverele electorale.
Diana Șoșoacă, preferata Kremlinului
Preferata Kremlinului, conform anchetei, era Diana Șoșoacă, lidera SOS. Moscova ar fi dorit să promoveze un „candidat politic cu tendințe suveraniste”, având ca obiectiv obținerea a cel puțin 30% din voturi la alegerile parlamentare din decembrie 2024. Tactica Kremlinului se baza pe alimentarea nemulțumirilor din România, fără a promova în mod evident narațiuni pro-ruse.
Schimbarea planurilor Kremlinului
Blocarea candidaturii Dianei Șoșoacă de către Curtea Constituțională a forțat Kremlinul să se reorienteze către Călin Georgescu, care a reușit să ajungă în turul al doilea. Aceasta a fost o cauză principală pentru anularea alegerilor din decembrie 2024. Campania lui Georgescu a inclus strategii precum campania cu 0 lei, campania #EchilibruȘiVerticalitate și manipularea algoritmului TikTok, care l-a ajutat să câștige popularitate, în ciuda absenței în sondaje la începutul campaniei.
Narativul de după anularea alegerilor
Odată cu anularea alegerilor, s-a răspândit o narațiune pe rețelele de socializare, susținută de „Rusia și intermediarii săi”, care acuzau România de „lovitură de stat”. Anularea alegerilor a fost prezentată ca „sfârșitul democrației”, iar NATO și SUA au fost acuzate de implicare în acest așa-zis „complot”.
