Interviul decisiv pentru conducerea DIICOT
Ioana Bogdana Albani a susținut miercuri un interviu pentru funcția de procuror-șef al DIICOT, în care a subliniat că, deși instituția este „solidă”, activitatea parchetului specializat ar trebui să se concentreze pe acțiuni care „să producă efecte asupra fenomenului infracțional, nu asupra indicatorilor de activitate”. Ea a evidențiat distincția între indicatorii de activitate și efectele reale ale infracțiunilor, menționând că, deși acești indicatori pot crește, nu reflectă neapărat o scădere a fenomenului infracțional.
Albani a subliniat importanța afectării nucleului de decizie al grupărilor de criminalitate organizată, afirmând că lovirea unui palier al grupării nu produce aceleași efecte. În acest context, a propus implementarea conceptului de „intelligence driven prosecution”, care implică orientarea capacității DIICOT către zona de impact în mediul infracțional, prin colectarea de informații, analiză și evaluarea impactului. Ea a menționat că o mare parte din munca de culegere a informațiilor poate proveni de la polițiști.
Vulnerabilitățile DIICOT în combaterea traficului de droguri
Ioana Albani a abordat și vulnerabilitățile DIICOT în privința traficului de droguri, subliniind că acest fenomen are o dimensiune financiară semnificativă. „Traficul de droguri produce bani, foarte mulți. Alte state sunt capabile să vadă cât costă piața drogurilor, dar nu am văzut o astfel de cuantificare la nivelul României”, a spus ea.
Albani a evidențiat problema vitezei cu care autoritățile române clasifică substanțele psihoactive nou apărute în lege. Ea a menționat că, până în 2023, o substanță a circulat abundent în București, iar ulterior a apărut o a doua substanță care afectează zona. „Dacă substanțele sunt trecute mai repede în tabelele cu droguri, scade vulnerabilitatea pe piață”, a adăugat Albani.
Strategia propusă pentru DIICOT
În cazul în care va fi numită procuror-șef al DIICOT, Ioana Albani intenționează să concentreze activitatea parchetului pe zona de aprovizionare a drogurilor, mai degrabă decât pe capturarea consumatorilor. „Dacă am fi capabili să ajungem în acea zonă de aprovizionare, am avea un impact mult mai mare. Aceste ținte nu mai produc atâtea dosare, ceea ce este anormal”, a concluzionat ea.
