Învățămintele NATO după trei ani de conflict în Ucraina
91 de aeronave din 15 state membre NATO au finalizat exercițiul „Ramstein Flag 2025”, un antrenament de două săptămâni destinat testării reacțiilor colective în cazul unui atac asupra unui stat membru. Participanții la exercițiu afirmă că războiul de trei ani din Ucraina a evidențiat necesitatea ca Alianța să se pregătească pentru a-și apăra propriul teritoriu. Deși NATO desfășura astfel de exerciții și înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022, participanții la „Ramstein Flag 2025” subliniază că lecțiile învățate din acest conflict sugerează că trebuie să existe o pregătire mai robustă pentru a trimite un semnal adversarilor, cum ar fi Rusia, pentru a descuraja agresiunile viitoare.
Colonelul Martin Friis, ofițer în comanda aeriană a NATO din cadrul Forțelor Aeriene Daneze, a declarat: „În ultimii ani, nu ne-am îngrijorat prea mult de apărarea teritoriului NATO, deoarece nu credeam că ar putea apărea o amenințare.” Exercițiul a avut loc între 31 martie și 11 aprilie, cu activitățile principale desfășurate la Baza Aeriană Leeuwarden din Olanda.
Război de mari dimensiuni în Europa
NATO ar putea să nu aibă mult timp la dispoziție pentru a se pregăti înainte de a fi nevoie să pună în practică antrenamentele. Serviciul danez de informații pentru apărare a avertizat în februarie că Rusia ar putea lansa „un război de mari dimensiuni” în Europa în următorii cinci ani, dacă percepe că continentul și NATO nu ar putea răspunde ferm.
Un obiectiv-cheie al exercițiului a fost acela de a permite forțelor aeriene ale NATO să practice operarea coordonată cu forțele terestre în diverse scenarii de luptă, inclusiv lupta pentru superioritatea aeriană, războiul electronic și apărarea aeriană într-un mediu contestat. Înainte de 2022, multe state membre NATO se concentrau pe menținerea independenței militare, mai degrabă decât pe cooperarea efectivă. Secretarul General Mark Rutte a anunțat un impuls pentru creșterea standardizării în 2024, ceea ce ar îmbunătăți interoperabilitatea forțelor.
Tactici exersate
Participanții au practicat tactici de contracarare a metodei anti-acces/negarea zonei pentru a pătrunde în apărarea aeriană inamică, una dintre primele misiuni ale oricărei desfășurări. Dacă Moscova ar poziționa sisteme de rachete sol-aer în Kaliningrad, Belarus sau aproape de frontiera tripoint cu Estonia și Letonia, ar putea intercepta aeronavele aliate pe aproape întreaga regiune a statelor baltice și Polonia cu rachete balistice Iskander, având o rază de acțiune de 500 km.
Exercițiile de amploare, precum Ramstein Flag, au rolul de a descuraja potențialii atacatori, demonstrând forța pe care ar întâlni-o dacă NATO ar fi atacată. Colonelul Friis a declarat: „Știm că suntem urmăriți. Dar și de publicul nostru. Ei doresc să se simtă în siguranță și merită.”
Tacticile practicante deasupra Mării Nordului au fost inspirate de lecțiile învățate din Ucraina, unde dronele kamikaze ieftine au devenit o amenințare pentru orașe și infrastructură. Generalul James Hecker, comandant al Comandamentului Aerian Aliat, a menționat: „Acestea sunt foarte ieftine de realizat. Și dacă nu ai capabilitățile corecte, sunt foarte scumpe de doborât. O lecție învățată este că trebuie să avem o soluție mai ieftină pentru a doborî aceste vehicule de atac de unică folosință.”
Participarea Suediei ca membru NATO
Ramstein Flag 2025 a marcat prima participare a Suediei la exercițiul anual ca membru complet al NATO. Alături de Finlanda, care s-a alăturat în 2023, Suedia a fost activă în întărirea programelor de securitate ale alianței în regiunea Arctică și Marea Baltică. Locotenent-colonelul Robert Persson a declarat: „Înainte, chiar dacă ne antrenam împreună, fiecare aveam propriile planuri și propria metodologie de apărare. Acum am devenit o parte integrată a Alianței și acum împărtășim planificarea apărării cu partenerii noștri, ceea ce schimbă și focusul pentru Forțele Aeriene Suedeze.”
Detasamentul Suediei la Ramstein Flag a operat cu JAS 39 Gripen, un avion de vânătoare produs intern, considerat de Kiev un candidat pentru modernizarea Forțelor Aeriene Ucrainene. Comparativ cu F-16, Gripen este mai ușor de întreținut și poate opera fără baze aeriene bine echipate, dar poate transporta o gamă mai restrânsă de arme. În septembrie 2024, Stockholm a anunțat un pachet de suport de 443 milioane de dolari, care includea prevederi pentru susținerea livrărilor viitoare de Gripen-uri. Kievul nu a primit încă niciun avion, iar transferurile nu au fost anunțate. Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskii, a declarat în februarie că negocierile pentru transferul Gripen-urilor din clasa C/D continuă.
