Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR: „Rolul pieței de capital în conturarea viitorului economiei românești”
România are una dintre cele mai rapide dinamici ale pieței de capital din regiune, în timp ce Europa rămâne blocată în fragmentare financiară. Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR, a explicat de ce dezvoltarea bursei este esențială pentru viitorul economiei românești și a avertizat că ritmul transformării va decide dacă România își valorifică sau nu potențialul. Potrivit acestuia, performanțele recente ale pieței de capital arată că România poate progresa accelerat, însă decalajul față de economiile avansate rămâne încă mare. „Nu doar prezentul, ci și viitorul nostru depind de funcționarea eficientă a piețelor de capital”, a afirmat Badea, în cadrul evenimentului „30 de ani de Bursă – trecut, prezent și viitor al pieței de capital”.
Europa, o economie puternică, dar cu piețe de capital insuficient integrate
Leonardo Badea a descris un paradox care afectează Uniunea Europeană: deși blocul comunitar este una dintre cele mai mari economii ale lumii, piețele sale de capital sunt departe de a avea dimensiunea și impactul celor americane. Acesta a precizat că „Europa rămâne puternic dependentă de finanțarea bancară, în condițiile în care doar douăzeci la sută din finanțarea companiilor provine de pe piețele de capital, iar restul de optzeci la sută de la bănci”, spre deosebire de Statele Unite, unde raportul este inversat. Oficialul BNR a amintit că discuțiile despre integrarea financiară europeană durează de decenii, însă progresele au fost lente. „Avem douăzeci și șapte de regimuri de reglementare diferite, sisteme distincte de insolvență și mecanisme de compensare și decontare care nu se suprapun”, a spus Badea, explicând că această fragmentare reduce competitivitatea Europei.
Bursa de Valori București, un exemplu în regiune: capitalizarea aproape s-a dublat
În contrast cu evoluțiile lente din Europa, România a demonstrat că transformările rapide sunt posibile. Leonardo Badea a evidențiat că „Bursa de Valori București a arătat că evoluția este posibilă”, întrucât capitalizarea totală a pieței aproape s-a dublat în ultimii cinci ani, depășind cincizeci și șapte de miliarde de euro în 2025. În același interval, numărul investitorilor de retail a crescut până la peste două sute șaptezeci și patru de mii de persoane, ceea ce reprezintă o creștere de peste trei ori și jumătate. Performanțele bursei sunt vizibile și în evoluția indicelui BET-Total-Return, care a înregistrat o performanță de două sute treizeci la sută în ultimii cinci ani, una dintre cele mai ridicate la nivel regional.
Badea a subliniat că această evoluție a fost susținută de listările companiilor private, introducerea pe piață a unor pachete de acțiuni din companii de stat și interesul investitorilor pentru obligațiunile guvernamentale. Un punct esențial a fost trecerea bursei la statutul de piață emergentă secundară, decizie a FTSE Russell din 2020, despre care prim-viceguvernatorul a spus că „a consolidat încrederea investitorilor străini, a crescut lichiditatea și a îmbunătățit vizibilitatea companiilor românești”.
Companiile listate sunt solide financiar, dar încă puține
În ciuda acestor rezultate, Badea a explicat că ponderea companiilor listate în economia românească rămâne redusă. În anul 2024, acestea au generat doar aproximativ patru virgulă cinci procente din valoarea adăugată a sectorului nefinanciar, au angajat în jur de unu virgulă trei procente din totalul salariaților și au administrat aproximativ șase virgulă șase procente din activele economiei. „Aceste proporții indică un spațiu foarte amplu pentru extinderea bazei de emitenți”, a subliniat acesta.
Structura pieței dezvăluie o concentrare puternică. Industria extractivă, reprezentată de numai trei companii, generează aproape patruzeci la sută din cifra de afaceri totală a emitenților. Industria prelucrătoare, mult mai numeroasă, contribuie cu aproximativ douăzeci și șapte la sută, în timp ce sectorul utilităților, format din patru companii, reprezintă în jur de douăzeci și trei la sută. „Nicio companie din sectorul agricol nu este listată pe piața principală”, a punctat Badea, evidențiind un gol important în structura pieței.
Indicatorii financiari confirmă sănătatea superioară a companiilor listate
Prim-viceguvernatorul BNR a transmis că firmele listate au performanțe superioare în raport cu media economiei. „Rentabilitatea activelor companiilor listate a fost de 9,8% în 2024, cu peste un punct procentual peste media sectorului nefinanciar”, a explicat acesta. Deși rentabilitatea capitalurilor proprii a companiilor listate este mai redusă decât în restul economiei, acest lucru este pus pe seama mărimii lor și a capitalizării ridicate. Diferențele sunt însă evidente în privința riscului financiar: „Gradul de îndatorare al companiilor listate este de treizeci și opt la sută, față de o sută șaizeci și trei la sută la nivel agregat”, a precizat Badea. Acestea au, de asemenea, o lichiditate mai bună și termene de recuperare a creanțelor mai favorabile. „Rata creditelor neperformante în rândul companiilor listate era, în 2025, de doar zero virgulă cincisprezece procente, față de peste cinci la sută în rândul companiilor nefinanciare”, a spus el, subliniind astfel reziliența acestor firme.
Contribuție scăzută la comerțul exterior: potențial mare de extindere
O altă observație importantă a fost ponderea redusă a companiilor listate în comerțul exterior al României. La finalul anului 2024, acestea au realizat importuri de aproximativ șase virgulă două miliarde de euro și exporturi de circa patru miliarde de euro, valori care însumează între cinci și șase procente din totalul schimburilor comerciale ale economiei. Badea a precizat că „acest nivel arată nu doar situația actuală, ci și amploarea potențialului de dezvoltare”.
În opinia prim-viceguvernatorului, regiunea are oportunități istorice, datorită infrastructurii digitale în expansiune, creșterii veniturilor și apartenenței la Uniunea Europeană. „Centrele emergente de inovare din București, Praga, Tallinn sau Varșovia vor necesita inevitabil piețe de capital sofisticate pentru a susține etapele de creștere”, a spus Badea.
Consolidarea piețelor locale și integrarea cu Europa: o dublă direcție strategică
Pentru România și țările din regiune, Badea consideră că dezvoltarea trebuie să urmeze două direcții simultane. Piețele locale trebuie consolidate pentru a finanța economia internă și pentru a crea oportunități de investiții pentru populație, în timp ce barierele care limitează investițiile și listările transfrontaliere trebuie reduse. „Campionii regionali trebuie să poată accesa capitalul paneuropean, menținându-și în același timp rădăcinile locale”, a afirmat el.
În finalul discursului, prim-viceguvernatorul BNR a transmis un mesaj clar: direcția de dezvoltare este stabilită, însă viteza reformelor va decide succesul. „Piața de capital din România are un drum de dezvoltare bine conturat, iar direcția este clară. Ceea ce însă va face diferența este ritmul cu care vom transforma acest potențial în realitate”, a declarat Leonardo Badea. Acesta a subliniat că este esențială consolidarea infrastructurilor de tranzacționare, diversificarea instrumentelor financiare, extinderea bazei de investitori și atragerea unui număr mai mare de companii din toate domeniile economiei. Numai astfel piața de capital poate deveni un pilon solid al dezvoltării României în următorul deceniu.
