„`html
Revoluția Dreptului Generată de Inteligența Artificială
Cea de-a patra mare transformare a lumii, anunțată de noile tehnologii, având în centrul lor inteligența artificială (IA), presupune schimbări și evoluții majore în planul dreptului. Aceasta implică reevaluarea rolului dreptului în ordonarea și guvernarea societății, poziționarea strategică și organizarea globală a lumii, definirea condiției umane și a drepturilor fundamentale, precum și restructurarea dinamicii intime ca fenomen social.
Prof. univ. dr. Mircea Duțu, directorul emerit al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, susține că revoluția dreptului, generată de IA, se definește prin afirmarea reglementării juridice ca o componentă esențială a actualei repoziționări geostrategice. Aceasta este necesară pentru păstrarea singularității și controlului uman asupra inteligenței artificiale, conservarea esenței drepturilor fundamentale și menținerea identității juridice europene.
Impactul Transformărilor Sociale și Politice asupra Dreptului
Mircea Duțu afirmă că, în contextul transformărilor sociale și politice majore din ultima perioadă, dreptul este atacat și discreditat, inclusiv în țări cu tradiții democratice. Acesta este un fenomen ce reflectă o criză profundă și multidimensională a dreptului ca produs istoric, socio-civilizațional și economico-cultural.
Revoluția generată de IA reclamă noi formule de încadrare acțională și de armonizare societală, având nevoie de timp de reflecție și experimentare pentru a valida aceste evoluții. Dreptul, creat de romani, trebuie apărat cât timp nu există alternative viabile, altfel riscând haos și distrugeri ireversibile.
Provocările Dreptului în Contextul Inteligenței Artificiale
Noile tehnologii, inclusiv IA, sunt motorul principal al unui fenomen numit „brutalismul tehno-plutocratic”, care complică reglementarea juridică a IA. În această situație, dreptul inteligenței artificiale se naște într-un context tensionat, marcat de incertitudini și instabilitate.
În competiția geostrategică dintre marile puteri, cum ar fi SUA și China, Europa propune un model alternativ de reglementare, axat pe drepturile fundamentale și pe o inteligență artificială responsabilă. AI Act, adoptat în iunie 2024, reprezintă un cadru juridic pentru etica colectivă, impunând transparența și responsabilitatea sistemelor de IA cu risc ridicat.
Reglementarea Drepturilor Fundamentale în Era IA
Inteligența artificială influențează deja deciziile din viața cotidiană, dar ridică și dileme etice semnificative. Exemplele includ utilizarea algoritmilor în justiție, care pot determina hotărâri bazate pe date părtinitoare, punând în discuție legitimitatea și transparența sistemului judiciar.
În acest context, reglementările actuale sunt insuficiente pentru a proteja dreptul la viață privată. De exemplu, Meta a început să folosească datele publice ale utilizatorilor europeni pentru a antrena modelele sale de IA, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la protecția datelor personale. ONG-uri au contestat legalitatea acestei practici, dar instanțele au susținut-o pe baza „interesului legitim” prevăzut de Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD).
Dilemele Etico-Juridice Ale Dreptului la Viață
În Franța, de asemenea, s-a deschis o dezbatere despre „dreptul de a muri în demnitate”, în timp ce aplicațiile IA promit soluții pentru a reduce suferința. Legea franceză adoptată în mai 2025 prevede drepturi pentru sfârșitul vieții, inclusiv îngrijiri paliative și ajutor la moarte, dar ridică întrebări despre modul în care IA va influența aceste decizii.
Inteligența artificială poate modifica radical perspectiva asupra dreptului la viață, având potențialul de a crește calitatea și durata vieții. Aceasta ar putea transforma discuțiile despre dreptul de a muri în dileme etice legate de dreptul de a trăi mai bine.
Inovația în Educația Literară prin IA
Recent, BBC a lansat un curs online pentru a învăța să scrie ca Agatha Christie, utilizând IA pentru a recrea vocea și imaginea autoarei. Aceasta reprezintă o fuzionare a literaturii cu tehnologia, demonstrând potențialul creativ al IA în educație.
În concluzie, revoluția dreptului generată de inteligența artificială aduce atât provocări semnificative, cât și oportunități de a redefine valorile juridice în contextul unei lumi în continuă schimbare.
„`