România trebuie să ia măsuri imediate pentru a grăbi tăierile bugetare
România trebuie să acționeze „foarte urgent” pentru a accelera reducerile bugetare, având în vedere că deficitul a crescut la 9,3% din PIB anul trecut, depășind nivelurile înregistrate în timpul pandemiei de COVID-19. Aceasta este concluzia Moody’s Analytics, care prognozează un deficit de 8,4% din PIB pentru anul 2025.
Războiul comercial declanșat de Donald Trump a afectat perspectivele de creștere pentru România, Ungaria și Republica Cehă, în contextul în care deficitele bugetare din Polonia și România ating deja cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Europa Centrală se confruntă cu un spațiu fiscal limitat pentru a compensa impactul economic al tarifelor, având în vedere nivelurile ridicate ale deficitului în majoritatea țărilor din regiune, care depind de exporturi.
Gaurav Ganguly, șeful departamentului EMEA Economic Research de la Moody’s Analytics, a subliniat că statele din Europa Centrală trebuie să identifice noi motoare de creștere și piețe de export, dat fiind că mediul politic și tarifar actual creează probleme structurale pentru dezvoltare. El a menționat că opțiunile ar putea include promovarea exporturilor, formarea de noi alianțe comerciale și atragerea de investiții străine.
Războiul din Ucraina și creșterea cheltuielilor de apărare au contribuit la creșterea împrumuturilor în Europa Centrală, Polonia și România înregistrând cele mai mari deficite bugetare din UE-27. Deși nivelurile de îndatorare în Polonia și România sunt sub media UE, costurile datoriei Poloniei ca procent din producție s-au dublat din 2021, iar factura dobânzilor din România a crescut la 2,3% din producție.
Ganguly a exprimat o îngrijorare mai mare pentru România, avertizând că, dacă guvernul nu acționează rapid pentru a spori consolidarea fiscală, deficitul bugetar se va înrăutăți în anii următori, cu estimări de 8,4% din PIB în 2025 și 7,1% în 2026.
În contrast, Ungaria a reușit să-și reducă deficitul anul trecut, în ciuda celei mai mari facturi la dobânzi din UE, continuând reducerile la impozitul pe venit înainte de alegerile din 2026, chiar și în fața riscurilor legate de creștere și inflație ridicată.
