Nawrocki subliniază necesitatea de a rezolva „neînțelegerile anterioare” în replica adresată lui Zelenski
Președintele ales al Poloniei, Karol Nawrocki, a subliniat importanța „soluționării problemelor istorice restante” într-un mesaj de mulțumire adresat președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Acesta din urmă a fost printre primii lideri străini care l-au felicitat pentru victoria sa în alegeri, exprimându-și speranța pentru o „cooperare fructuoasă” cu Nawrocki, în ciuda criticilor acestuia față de planurile de aderare a Ucrainei la UE și NATO.
Zelenski a declarat: „Sper să continuăm o cooperare fructuoasă cu Polonia și cu președintele Nawrocki personal”, evidențiind rolul Poloniei ca un pilon al securității regionale și europene. În răspunsul său, Nawrocki a afirmat că așteaptă „cu interes continuarea parteneriatului dintre Ucraina și Polonia, bazat pe respect și înțelegere reciprocă”. El a adăugat că acest lucru necesită un dialog constructiv și abordarea problemelor istorice nerezolvate.
Istoricul Timothy Snyder a menționat că actuala arhitectură europeană se bazează pe deciziile elitei politice poloneze de a renunța la pretenții teritoriale, favorizând astfel o politică de apropiere cu fostele republici sovietice. Polonia a fost primul stat care a recunoscut independența Ucrainei în 1991.
Evenimente sângeroase din trecutul îndepărtat
Relațiile dintre Polonia și Ucraina au fost afectate de evenimentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Armata Insurecțională Ucraineană (UPA) a masacrat zeci de mii de polonezi. Aceasta a fost o încercare de epurare a teritoriilor care făceau parte din Polonia înainte de război, iar în urma acestor atacuri, mii de ucraineni au fost omorâți ca răzbunare. În Polonia, această perioadă este cunoscută sub numele de Masacrul din Volînia, iar asumarea responsabilității pentru aceste evenimente a devenit un subiect de discuție între Kiev și Varșovia.
Ministrul de Externe ucrainean, Andrii Sîbiha, a declarat în 2024 că Ucraina este „pregătită să discute” despre moștenirea conflictului polonezo-ucrainean, menționând pași tehnici pentru a aborda problema exhumării, care a afectat dialogul politic. Kievul susține că ambele părți trebuie să ierte și să ceară iertare pentru „tragedia” din Volînia, dar refuză să characterizeze incidentele drept un masacru.
Tensiuni vechi
Evenimentele din Volînia sunt o rană deschisă pentru multe generații de polonezi. În 2016, parlamentul polonez a declarat uciderile în masă ale polonezilor drept „genocid al poporului polonez comis de naționaliști ucraineni”. În contrast, în Ucraina, eforturile de a crea un stat independent sunt considerate o sursă de inspirație pentru soldații care luptă împotriva invaziei ruse.
Tensiunile dintre Polonia și Ucraina își au rădăcinile în istoria comună, Polonia având un istoric de control asupra teritoriilor ucrainene. Istoricul ucrainean Iaroslav Hrițak a afirmat că ambele părți nu își recunosc vina pentru evenimentele din Volînia, generând un impas care ar putea fi rezolvat prin voință politică. Un oficial polonez a menționat că problema înhumării și comemorării victimelor este crucială pentru Polonia, subliniind importanța de a aborda această situație complexă.
