Nicușor Dan contestă la CCR reglementările ce permit promovarea legionarismului
Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat, joi, Curtea Constituțională a României cu privire la legea recent adoptată de Senat, care interzice susținerea organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe. Legea prevede pedepse de până la 10 ani de detenție pentru cei care inițiază, constituie sau sprijină organizații cu caracter legionar, fascist, rasist sau xenofob. CCR va dezbate sesizarea pe 17 iulie.
Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002 interzice organizațiile, simbolurile și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității. Conform sesizării, adoptarea legii a fost realizată cu încălcarea unor norme și principii constituționale.
Nicușor Dan argumentează că extinderea sferelor organizațiilor interzise la cele cu caracter legionar este problematică, deoarece noțiunea de legionar nu este definită clar în legislație. De asemenea, președintele subliniază că lipsa unei definiții precise pentru termenii „fascist” și „legionar” poate genera instabilitate juridică și riscuri pentru libertățile individului.
În sesizare se menționează că absența unei autorități competente care să stabilească caracterul organizațiilor poate conduce la soluții contradictorii în practica judiciară, afectând astfel securitatea juridică a cetățenilor. În plus, modificările aduse de lege privind cultul persoanelor vinovate de genocid pot duce la interzicerea numelui unor personalități istorice în spațiul public.
Legea a fost contestată și de partidele de opoziție, AUR, SOS România și POT, care au tras un semnal de alarmă asupra impactului acesteia asupra libertății de exprimare și drepturilor fundamentale. Aceste partide susțin că reglementările ar putea alimenta un antisemitism artificial și ar încălca drepturile garantate prin Constituție.
Pe 19 iunie, cele trei partide au contestat la CCR actul normativ, argumentând că modificările contravin libertății de conștiință și dreptului la identitate, precum și altor principii fundamentale stipulate în Constituția României.
