Nimeni nu va scăpa: economia mondială, afectată profund după o lună de conflict în Iran
Războiul declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului durează deja de o lună, iar impactul asupra economiei globale este profund. În această perioadă, prețurile petrolului, inflația și zborurile cu avionul au fost afectate semnificativ, influențând consumatorii din întreaga lume. Prețul barilului de petrol s-a stabilizat la peste 100 de dolari, comparativ cu 70 de dolari înainte de declanșarea conflictului, iar în SUA prețul benzinei se apropie de 4 dolari pe galon, cel mai ridicat nivel de după invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
În alte părți ale lumii, consumatorii din țări precum Filipine și India așteaptă ore întregi la coadă pentru combustibil, deoarece guvernele raționalizează rezervele în scădere. În Europa, prețurile la carburanți au crescut dramatic, motorina depășind 10 lei pe litru în România. Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie, a afirmat că „nicio țară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă lucrurile vor continua să meargă în această direcție.”
Acest șoc al ofertei de energie amenință să genereze o inflație crescută, ceea ce ar putea conduce la majorarea ratelor dobânzilor și, în cele din urmă, la o recesiune. Unii economiști avertizează asupra unei stagflații similare celei din anii 1970, caracterizată prin prețuri ridicate, economie stagnantă și creșterea șomajului. Războiul afectează, de asemenea, lanțurile de aprovizionare cu mărfuri esențiale, precum heliul, un ingredient critic în cipurile semiconductoare, și îngrășămintele, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor alimentelor.
Războiul este justificat de președintele american Donald Trump ca fiind necesar pentru a atenua „amenințarea iminentă” reprezentată de rachetele balistice ale Iranului și programul său de arme nucleare. Cu toate acestea, Iranul a demonstrat o rezistență semnificativă. Durata conflictului va depinde de cât timp va putea rezista economia globală la impactul economic.
Șocul prețului petrolului
Prețurile globale ale petrolului au crescut considerabil de la începutul conflictului, în principal din cauza închiderii aproape totale a Strâmtorii Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate. Alte centre petroliere importante din Orientul Mijlociu au suferit, de asemenea, daune, ceea ce a dus la creșterea prețului petrolului la peste 100 de dolari pe baril. La închiderea piețelor, petrolul Brent se afla la 112,57 dolari, iar West Texas Intermediate la 99,64 dolari.
Pentru consumatorii obișnuiți, acest lucru înseamnă cheltuieli mai mari la pompă și facturi mai mari la energie. Unele țări caută să atenueze efectele prin raționalizare. Filipinele au implementat o săptămână de lucru temporară de patru zile pentru angajații federali, iar Pakistanul a închis școlile timp de două săptămâni și a obligat angajații din sectorul public să lucreze de acasă. Luna aceasta, Agenția Internațională pentru Energie a eliberat 400 de milioane de barili de petrol din rezerve pentru a atenua volatilitatea economică globală.
Piața financiară
Piețele financiare au resimțit, de asemenea, impactul. Indicii majori, precum Dow Jones și Nasdaq 100, au intrat în corecție, iar indicele S&P 500 a înregistrat a cincea săptămână de pierderi. BCA Research a menționat că, dacă pierderile vor continua, ar exista o „motivație” puternică pentru Trump să regândească strategia de război.
Riscurile stagflației
Inflația este o problemă gravă, iar stagflația, adică inflație ridicată combinată cu creștere economică lentă, devine un risc tot mai mare. Torsten Sløk, economist șef la Apollo Global Management, a avertizat despre posibilitatea stagflației, determinată de creșterea prețului petrolului. Ultima dată când stagflația a avut un impact major a fost în anii 1970, afectând sever economia SUA și nivelul de trai.
Impactul asupra industriei aeriene
Industria aeriană a resimțit imediat efectele războiului. Închiderea spațiului aerian a forțat companiile aeriene să anuleze sau să redirecționeze zborurile, lăsând mulți turiști izolați. Aeroportul Internațional Dubai a reluat treptat operațiunile, dar multe aeroporturi au operațiuni limitate. Prețurile combustibilului pentru avioane au crescut, iar companiile aeriene au început să majoreze prețurile biletelor.
Impact asupra altor mărfuri
Pe lângă petrol, și alte mărfuri sunt afectate de perturbările lanțului de aprovizionare. Sulful, un produs secundar al procesării petrolului, este esențial pentru producția de îngrășăminte, iar lipsa acestuia ar putea duce la creșterea prețurilor alimentelor. De asemenea, aprovizionarea cu heliu, esențial pentru fabricarea semiconductorilor, este afectată, ceea ce reprezintă o provocare pentru industria inteligenței artificiale.
