„Operațiunea Buletinul”: România înfruntă oligarhii ruși, lăsând fără identitate peste 100.000 de moldoveni

„Operațiunea Buletinul”: România înfruntă oligarhii ruși, lăsând fără identitate peste 100.000 de moldoveni

Încă de la prăbușirea URSS, sute de mii de români născuți în Republica Moldova s-au stabilit în România, redobândind cetățenia pe baza faptului că părinții sau bunicii lor s-au născut în România Mare. Actele românești au fost anulate ilegal de către comuniștii care au ocupat Basarabia. Acești români nu aveau o locuință în orașele din țară, stabilindu-și domiciliul la prieteni sau cunoscuți. Mulți dintre ei au devenit studenți, medici, ingineri sau profesori în România.

În 2023, o nouă lege privind evidența și actele de identitate ale cetățenilor români a dus la anularea a peste 160.000 de buletine. Cele mai afectate persoane sunt cetățenii născuți în Republica Moldova, peste 100.000 dintre aceștia aflându-se în situația de a avea acte considerate „ilegale”. Legea a fost adoptată pentru a contracara practica de stabilire a domiciliului la aceeași adresă de către un număr mare de persoane.

Potrivit Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, 66% din cele 162.036 de cărți de identitate anulate aparțin persoanelor născute în Moldova. În contrast, cetățenii născuți în Federația Rusă reprezintă doar 1% din totalul anularilor. Această situație a generat umilințe și confuzie în rândul celor afectați, mulți dintre ei simțindu-se „suboameni”, termen asociat cu politica „Untermensch”.

Un exemplu concret este cazul unui bărbat care a aflat că buletinul său este ilegal în timp ce călătorea spre Republica Moldova, fiind oprit de Poliția de Frontieră. Această experiență a fost repetată de zeci de mii de persoane care s-au confruntat cu aceeași problemă în diverse situații cotidiene.

Anularea cărților de identitate

Conform datelor oficiale, din cele 160.000 de cărți de identitate anulate, 66% au fost emise pentru români născuți în Moldova, 17% pentru cei născuți în România și 12% pentru cei din Ucraina. Celelalte procente sunt distribuite între cetățeni din diverse alte țări, precum Italia, Germania, Marea Britanie, Franța, Federația Rusă și Spania.

Argumentul autorităților pentru modificarea legislației face referire la dificultățile întâmpinate în evidența domiciliilor, unde au fost înregistrate mai multe persoane la aceeași adresă. Legea prevede că nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă în Registrul Național pentru Evidența Persoanelor (R.N.E.P.) sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la aceeași adresă.

Verificări și operațiuni

În 2026, polițiști de frontieră din Iași și Sighetu Marmației, împreună cu procurori din cadrul Parchetului General, au efectuat 73 de percheziții în județul Botoșani pentru a destructura o rețea care furniza acte de identitate românești false. Acțiunile au vizat și verificarea corectitudinii datelor comunicate de cetățenii din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

În concluzie, modificările legislative au avut un impact semnificativ asupra românilor din Republica Moldova, lăsând peste 100.000 de persoane fără acte de identitate recunoscute, ceea ce a generat o stare de incertitudine și umilință în rândul acestora.