Papalitatea lui Francisc: 12 ani plini de inovații, succese și provocări în conducerea Bisericii Catolice
Papa Francisc, născut la Buenos Aires, Argentina, pe 17 decembrie 1936, ca Jorge Mario Bergoglio, este primul papă iezuit, primul din America, primul din emisfera sudică și primul papă născut sau crescut în afara Europei de la papa sirian Grigore al III-lea, în secolul al VIII-lea. A fost ales papă în 2013, inaugurând o nouă eră de conducere a Bisericii Romano-Catolice.
Papa Francisc a adus multe reforme în biserică, având o reputație de modestie și apropiere față de oameni. Printre realizările sale semnificative se numără enciclica papală Laudato si (2015), care abordează criza climatică și susține buna gestionare a mediului. De asemenea, a promovat unitatea între catolici, non-catolici și necreștini, cerând scuze pentru abuzurile sexuale comise de clerici.
Primii ani ai carierei
După ce a terminat un liceu pentru a deveni tehnician chimist, Bergoglio a lucrat scurt timp în industria alimentară, dar s-a simțit chemat de Biserică. A intrat în noviciatul iezuit în 1958 și a studiat științele umaniste în Santiago, Chile, obținând o licență în filosofie în Buenos Aires. A fost hirotonit preot în 1969 și a devenit superior al provinciei iezuite din Argentina între 1973-1979.
Controversa din timpul dictaturii militare
Mandatul lui Bergoglio în fruntea iezuiților a coincis cu lovitura de stat militară din Argentina (1976). Criticii i-au reproșat că nu i-a protejat pe preoții dați dispăruți, în timp ce alții au acceptat că a intervenit pe ascuns pentru a le asigura eliberarea. Un proces împotriva lui Bergoglio a fost respins.
Cardinal renumit pentru modestie
În anii 1980, Bergoglio a fost profesor și rector de seminar teologic, iar în 1992 a fost numit episcop auxiliar de Buenos Aires. A devenit arhiepiscop al Buenos Aires în 1998 și cardinal în 2001. A obținut o reputație de modestie, locuind într-un apartament simplu și călătorind cu transportul în comun.
Papa Francisc: Reformele și provocările
La începutul pontificatului, Francisc a cerut o reînnoire spirituală în Biserică și a condamnat forțele care au deturnat biserica de la slujirea sa. A numit un consiliu format din opt cardinali pentru a-l consilia în politica bisericească. În iunie 2013, a publicat prima sa enciclică, Lumen fidei, și a adus o deschidere față de diverse perspective asupra doctrinei catolice.
În 2015, a publicat Laudato si, care a devenit un document important în discuțiile despre schimbările climatice. Francisc a fost primul papă care s-a adresat Congresului SUA și a efectuat întâlniri istorice cu lideri religioși, inclusiv întâlnirea cu patriarhul rus Kirill I.
Provocările continue
Scandalurile legate de abuzurile sexuale au continuat să afecteze Biserica. În 2014, ONU a cerut Vaticanului să adopte proceduri pentru raportarea abuzurilor asupra copiilor, dar Vaticanul a respins solicitarea. Francisc a denunțat inegalitatea economică și a cerut Bisericii să îmbrățișeze diversitatea globală.
În 2018, a revizuit catehismul Bisericii pentru a respinge pedeapsa cu moartea. În 2019, a devenit primul papă care a vizitat Peninsula Arabică, promovând fraternitatea religioasă. A convocat un Sinod de trei ani în 2023, care a provocat noi dezbateri pe teme precum hirotonirea femeilor și sexualitatea.
Ultimii ani și viitorul papalității
În 2023, a vizitat Mongolia și a emis îndemnul apostolic Laudate Deum, care avertizează asupra crizei climatice. A consacrat 21 de noi cardinali, iar în decembrie 2023 a aprobat oficial binecuvântarea cuplurilor de același sex, cu condiția ca aceste binecuvântări să nu fie administrate în timpul ritualurilor religioase.
Papa Francisc a anunțat că dorește să fie înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore, marcându-și astfel moștenirea distinctă de reformă.