Perspectiva profesorului Cristian Păun asupra proiectului bugetului pentru 2026
Proiectul bugetului de stat pentru 2026 arată cum ar urma să fie împărțiți banii între principalele ministere și programe guvernamentale. Draftul este încă în lucru, iar forma finală urmează să fie trimisă în Parlament la finalul săptămânii viitoare, după discuții în coaliția de guvernare. Cristian Păun, profesor de economie, afirmă că actuala construcție bugetară pleacă de la „premise mult mai realiste” decât cele utilizate în ultimii ani, atât în privința creșterii economice, cât și a veniturilor estimate la buget.
Printre cele mai mari alocări bugetare se numără Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cu aproximativ 57,7 miliarde de lei, urmat de Ministerul Educației, cu aproximativ 57,3 miliarde de lei, Ministerul Apărării, cu circa 44 de miliarde de lei, și Ministerul Transporturilor, cu aproximativ 37,4 miliarde de lei. Cheltuielile pentru pensii sunt estimate la aproximativ 158 de miliarde de lei, reprezentând o presiune semnificativă asupra bugetului.
Păun subliniază că bugetul are o preocupare mai mare pentru menținerea deficitului sub control și limitarea cheltuielilor care nu sunt legate direct de investiții. El consideră că, deși nu este extrem de realist, bugetul este mult mai apropiat de realitate comparativ cu anii anteriori, evidențiind o grijă pentru a tempera cheltuielile.
Modificările în alocările bugetare pentru ministere sunt evidente. La Ministerul Educației, scăderea bugetului este legată de reducerea cheltuielilor de personal, în special prin renunțarea la sporul de doctorat în universități. În contrast, creșterea bugetului pentru Ministerul Apărării este justificată prin necesitatea cofinanțării unor proiecte europene în domeniul militar.
În plus, sunt prevăzute măsuri de sprijin pentru populație, cum ar fi scheme de compensare pentru energia electrică și gaz, în contextul creșterii prețurilor la energie. O prioritate a bugetului este menținerea investițiilor finanțate din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care necesită un capital de lucru pentru decontarea cheltuielilor.
Un alt aspect criticat de Păun este sistemul public de pensii, care va deveni tot mai greu de susținut, mai ales după anul 2030, când va începe pensionarea „decrețeilor”. El adaugă că scăderea populației active și migrația forțată complică și mai mult situația financiară a acestuia.
În ceea ce privește inflația, Păun observă o temperare a creșterii prețurilor, cu o scădere de la 9,6% în decembrie, la aproximativ 8,5-8,7%. Totuși, el avertizează că evoluțiile geopolitice pot influența acest trend, în special conflictul din Orientul Mijlociu. De asemenea, el subliniază că o mare parte din prețul carburanților este determinată de taxe și că statul ar putea interveni pentru a limita impactul creșterii prețurilor asupra populației.
În ansamblu, proiectul de buget vizează un deficit de aproximativ 6% din PIB, pe care Păun îl consideră rezonabil în actualul context economic, subliniind că lucrurile sunt sub control pentru a nu permite explozia deficitului și a permite economiei reale să își regăsească suflul.
