Plan malefic al Rusiei în România: misiuni desfășurate de „agenți de ocazie” recrutați virtual de Moscova
Serviciul de informații al armatei ruse GRU a fost responsabil pentru o tentativă de incendiu, în 2024, asupra unei fabrici din Lituania care furnizează scanere de unde radio armatei ucrainene, conform declarațiilor oficialilor lituanieni. Șase cetățeni din Spania, Columbia, Cuba, Rusia și Belarus au fost acuzați în legătură cu incidentul, iar grupul a încercat să comită atacuri similare și în Polonia, România și Republica Cehă, conform raportărilor poliției și procurorilor de la Vilnius.
Ofițerii de informații legați de Kremlin sunt acuzați că încearcă să recruteze persoane prin intermediul aplicațiilor de mesagerie, precum Telegram, sau al site-urilor de jocuri, pentru a le transforma în „agenți de unică folosință”, care să comită incendii, acte de vandalism și alte acțiuni ostile. Sunt recrutați și cetățeni de alte naționalități.
„Infracțiunile au fost coordonate, iar ordinele au fost date executorilor de un grup de persoane care se află în Rusia și care au legături cu GRU”, a declarat Saulius Briginas, adjunctul șefului poliției criminale din Lituania.
Un raport de cercetare publicat de grupul de reflecție Royal United Services Institute (RUSI) arată că banii sunt un factor motivator cheie, adolescenții, migranții și persoanele în vârstă cu experiență în armata sovietică fiind considerați candidați ideali pentru recrutare. Plata, care variază de la sute la mii de euro, este adesea promisă în criptomonede, ceea ce face ca sursa de finanțare să fie greu de urmărit de către anchetatori.
„Metodele utilizate pentru recrutarea și atribuirea sarcinilor sabotorilor au trecut de la dependența din perioada Războiului Rece de agenți de informații instruiți la un model caracterizat prin misiuni la distanță, independente”, se arată în raportul intitulat „Răspunsul la finanțarea sabotajului rus”. „Actorii ostili externalizează acum sarcini cu costuri reduse către «agenți de unică folosință» recrutați online.”
Kremlinul a negat anterior acuzațiile occidentale privind o campanie crescândă de sabotaj și alte ostilități hibride. Totuși, numărul actelor de incendiu și sabotaj grav legate de Rusia în întreaga Europă ar fi crescut la 34 în 2024, față de 12 în anul precedent și doar două în 2022.
Autorii raportului RUSI au afirmat că această tactică de activitate deliberat negabilă, desfășurată sub pragul războiului convențional, „a evoluat într-o amenințare sistematică și orientată geografic”. Ei au îndemnat NATO și UE să îmbunătățească urgent răspunsul lor pentru a descuraja viitoare acte de sabotaj, inclusiv convenirea unei definiții a ceea ce constituie sabotaj și utilizarea puterilor antiteroriste pentru a urmări canalele de finanțare ilicite.
Raportul subliniază că guvernele trebuie să considere incidentele individuale – indiferent cât de minore ar fi acestea – ca făcând parte dintr-un model mult mai grav de activități îndreptate împotriva aliaților occidentali. „Deși incidentele individuale pot părea minore sau oportuniste, în ansamblu ele sugerează apariția unei campanii mai ample menite să crească costurile sprijinului acordat Ucrainei, să testeze liniile roșii ale statelor NATO și să erodeze încrederea publicului în sistemele de securitate națională occidentale”, se arată în raport.
Sabotajul suspectat al Rusiei acoperă o serie de acțiuni, de la operațiuni majore, cum ar fi deteriorarea cablurilor submarine, până la atacuri mult mai simple împotriva țintelor militare și civile, inclusiv provocarea de incendii și vandalism, dar și activități de recunoaștere. Această activitate de nivel scăzut este subiectul principal al raportului, bazat pe opiniile unor persoane din domeniul aplicării legii, din mediul academic și din jurnalism, precum și ale unor experți în politici publice.
În contextul în care mulți ofițeri de informații ruși au fost expulzați din Europa în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, raportul RUSI a constatat că spionii ruși „se bazează din ce în ce mai mult pe intermediari și «agenți de unică folosință»”, mulți dintre ei provenind din Ucraina, pentru a executa misiuni de sabotaj.
„Dacă astfel de incidente sunt tratate pur și simplu ca acțiuni ale unor ucraineni individuali, acest lucru ar putea alimenta sentimentele anti-ucrainene și eroda sprijinul public pentru Kiev – un obiectiv strategic al operațiunilor de sabotaj”, se arată în raport. Printre ucrainenii recrutați se numără și persoane care „nu erau conștiente de adevărata natură a sarcinilor lor”.
