Impactul plantelor asupra sănătății în contextul gripei
În prezent, se înregistrează un număr crescut de cazuri de gripă, cauzat în principal de mutațiile virusului gripal care afectează sistemul imunitar. Această capacitate de modificare constantă a virusului face necesară dezvoltarea de noi vaccinuri în fiecare sezon. De asemenea, imunitatea este influențată de stilul de viață, inclusiv de alimentație, activitate fizică și stres.
Gripa este o boală infecțioasă contagioasă, afectând anual între 5% și 15% din populația globală. Simptomele comune ale gripei se manifestă de obicei în maximum 3 zile de la infectare și persistă aproximativ o săptămână, incluzând dureri de cap, oboseală, tuse uscată, dureri în gât, rinoree, febră, frisoane, dureri musculare și, uneori, stare de vomă sau diaree. Intensitatea simptomelor variază de la o persoană la alta.
Răspunsul imun implică o serie de evenimente menite să limiteze răspândirea virusului gripal. Acest proces include diferite tipuri de celule imunitare și substanțe, precum interferonii și interleukinele. Anticorpii, produși de limfocitele B, sunt specifici pentru anumite antigene și necesită timp pentru a fi sintetizați, în vreme ce sistemul imunitar încearcă să controleze infecția prin alte mecanisme, inclusiv febra și limfadenopatiile.
Febra, edemele și eritemul sunt semne de inflamație acută, având rolul de a limita răspândirea agentului infecțios și de a facilita transportul celulelor imunitare la locul infecției. Eficiența acestor procese depinde de nutrienții din dietă, de echilibrul hormonal și de nivelul de oxigenare a țesuturilor.
Răspunsul imun nu este generat doar de prezența agentului patogen; chiar și simpla observație a unei persoane care tușește poate activa reacțiile imune. În plus față de igiena personală, stilul de viață, inclusiv dieta, exercițiile fizice și odihna, joacă un rol semnificativ în prevenirea infecțiilor.
Sensibilitatea la infecția virală este în mare parte determinată de procesul inflamator. Unele persoane au gene care codifică sinteza unui număr mai mare de molecule inflamatorii, manifestând simptome mai intense, în timp ce persoanele rezistente la boală au activitate crescută a genelor responsabile de răspunsul antiinflamator.
Dieta și răspunsul imun
Dieta este un factor important în modularea procesului inflamator. Fibrele alimentare, în special, influențează microbiota intestinală, care se hrănește cu acestea. Procesul fermentativ al bacteriilor produce acizi grași cu lanț scurt, care reduc inflamația și previn un răspuns imun exagerat. Un studiu din 2018 a arătat că acțiunea antiinflamatoare a acizilor grași cu lanț scurt poate modula răspunsul imun față de virusul gripal. Alimente precum anghinare, banane, sparanghel, usturoi și ceapă au fost identificate ca fiind bogate în fibre benefice.
Aportul crescut de inulină, o fibră prezentă în aceste alimente, a dus la înmulțirea bifidobacteriilor din intestin și la creșterea nivelului de acid butiric, un acid graș cu lanț scurt. De asemenea, utilizarea antibioticelor poate afecta negativ biodiversitatea microbiomului intestinal, ceea ce poate reduce eficiența vaccinului antigripal.
Plantele ca sursă de nutrienți
O dietă bazată pe plante nu doar că furnizează fibre, dar oferă și compuși cu efecte antimicrobiene, antioxidante și antiinflamatoare. Exemple de alimente cunoscute pentru aceste proprietăți includ varza kale, broccoli, sfecla roșie, ciupercile și fructele de pădure.
Rețete de smoothie-uri sănătoase
O modalitate simplă de a include aceste alimente în dietă este prin smoothie-uri. Iată două rețete rapide:
Smoothie verde
- 1 banană
- 1 măr/pară
- 1 portocală
- câteva felii de castravete
- 1 cană lapte de soia sau de migdale
- ½ cană kale sau spanac
- 4 linguri pătrunjel verde
- 1 lingură ghimbir răzuit
- 1 linguriță semințe de chia
- ½ linguriță semințe de cânepă
Smoothie roșu
- 1 banană
- 1 portocală
- 1 cană lapte vegetal
- 1 cană kale sau spanac
- ½ cană zmeură
- ¼ sfeclă roșie
- 4 linguri iaurt
- 1 lingură ghimbir răzuit
- 1 lingură unt de arahide sau de migdale
Aceste smoothie-uri pot fi consumate ca atare sau împreună cu fulgi de ovăz ori granola.
