Protest de amploare al sindicaliștilor din sectorul public în București
Sindicaliștii din administrația publică protestează luni în București, nemulțumiți de măsurile anunțate de Executiv, care, conform acestora, vor duce la un blocaj generalizat în sectorul public. Protestatarii amenință cu greva generală dacă aceste măsuri vor fi adoptate.
Reprezentanții protestatarilor au declarat că au fost invitați luni, la discuții cu premierul Ilie Bolojan. De la ora 10:00, protestatarii s-au adunat în Piața Victoriei, unde au protestat alături de toate federațiile sindicale prezente. Activitatea angajaților din aparatul de lucru al Guvernului, membri SAALG, afiliat la FNSA, a fost întreruptă spontan în semn de solidaritate.
Protestul este programat să dureze până la ora 13:00, iar ulterior, participanții se vor deplasa pe un traseu ce include Piața Victoriei, Șoseaua Berzei, Buzești, Strada Vasile Pârvan, Pod Hașdeu, Strada BP Hașdeu, Bulevardul Națiunilor Unite, până la Parc Izvor, unde între orele 14:00 și 15:00 va avea loc o adunare publică la Palatul Parlamentului.
În cazul în care Prim-ministrul nu va renunța la politicile adoptate „din pix” și fără un fundament real, sindicaliștii avertizează că protestele vor continua și se vor radicaliza, culminând cu greva generală. Aceștia solicită respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv dreptul la muncă, la stabilitate și carieră în funcția publică, condiții de muncă decente, negociere colectivă și autonomie locală. De asemenea, cer eliminarea mandatelor temporare și a testărilor periodice impuse funcționarilor publici, măsuri pe care le consideră ca având potențialul de a politiza administrația și destabiliza resursa umană.
Printre revendicările protestatarilor se numără realizarea de analize reale de impact social și financiar înaintea oricărei reduceri de personal, luând în considerare efectele asupra contribuțiilor sociale, veniturilor bugetare, șomajului și costurilor suplimentare generate de externalizarea serviciilor publice. De asemenea, aceștia contestă intenția de a stabili o „grilă de salarizare discriminatorie” pentru personalul din unitățile administrativ-teritoriale cu venituri reduse din impozite și taxe locale, încălcând astfel principiul „la muncă egală – salarizare similară” prevăzut în Carta Socială Europeană.
