Punctul de vedere: Anularea eșalonării simplificate descurajează inițiativele antreprenoriale
Eliminarea eșalonării simplificate și modificarea eșalonării clasice afectează în mod direct antreprenorii de bună credință, în contextul unei posibile recesiuni în România. Eșalonarea simplificată permitea antreprenorilor să își gestioneze mai ușor datoriile fiscale pe o perioadă de maximum 12 luni, fără a fi obligați să constituie garanții, iar eșalonarea clasică oferea o perioadă de maximum 5 ani, însă cu garanții necesare.
Propunerile recente de modificare a eșalonărilor la plată sunt considerate îngrijorătoare. Eliminarea completă a eșalonării simplificate și impunerea unei garanții personale pentru obținerea sau menținerea eșalonării clasice reprezintă măsuri severe. Aceste schimbări reduc semnificativ perspectivele de redresare ale contribuabililor care se confruntă cu datorii fiscale mari. Mai mult, obligarea asociaților și administratorilor la răspundere solidară cu compania ar trebui să fie o excepție, aplicabilă doar în cazuri de rea-credință demonstrată.
Modificările nu iau în calcul posibilele greșeli ale ANAF în stabilirea sumelor datorate. Există numeroase cazuri în care debitele fiscale sunt anulate după lungi procese, timp în care contribuabilul rămâne sub presiunea eșalonării. Eliminarea eșalonării simplificate, utilizată pe scară largă și care a generat încasări rapide la bugetul de stat, va descuraja antreprenorii, inclusiv companiile mari.
Contribuabilii trebuie să aibă un Plan B pentru a-și gestiona riscurile de afaceri. În țările nordice, debitele fiscale stabilite la inspecții sunt negociate în faza de executare cu Fiscul, permițând contribuabilului să supraviețuiască și să plătească o parte din datorii. Moartea contribuabilului nu aduce beneficii nimănui, întrucât nu generează contribuții sociale, TVA sau nu achită arierate. Astfel, modificarea legislației afectează nu doar persoanele despre care se consideră că au abuzat, ci și antreprenorii corecți. O legislație justă nu ar trebui să se bazeze pe prezumția de culpabilitate, ci să protejeze inițiativele antreprenoriale legitime.
