Răspunsul lui Nicușor Dan la numirea lui Mihai Busuioc la CCR
Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, miercuri, că în aproximativ o săptămână va face numirea pentru un judecător la Curtea Constituţională a României. El a subliniat că preferă să discute despre „interferenţa” sa cu justiţia după ce va realiza acțiuni concrete.
În cadrul unei conferinţe de presă susţinute la finalul Summitului NATO de la Haga, Nicuşor Dan a fost întrebat despre „numirile controversate” ale Liei Savonea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și a lui Mihai Busuioc la CCR, în contextul angajamentului său de a face din justiţie o prioritate la preluarea mandatului. Preşedintele a afirmat: „Confirm tot ce am spus până acum. Formarea Guvernului s-a terminat acum două zile, moment de la care a trebuit să vin aici şi mâine, după cum ştiţi, la Bruxelles. Prefer să vorbesc de interferenţa mea cu justiţia după ce voi face nişte lucruri concrete”.
Nicuşor Dan a menţionat că, în paralel cu discuţiile despre deficitul bugetar şi formarea Guvernului, a avut întâlniri cu reprezentanţi din sistemul de justiţie, discuţii ce vor continua pentru a înţelege „întreg ecosistemul şi maniera cea mai eficace şi constituţională” de a acţiona. El a clarificat că, conform legii, atribuțiile de numire a preşedintelui Înaltei Curţi revin Secţiei de judecători din Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea judecătorilor la Curtea Constituţională este responsabilitatea celor două Camere ale Parlamentului. „Numirea mea o să o vedeţi cam într-o săptămână”, a adăugat el.
Preşedintele a subliniat că încearcă să optimizeze problemele care preocupă societatea, menţionând că există un echilibru de putere între preşedinte, Parlament şi Guvern. „Optimizare înseamnă că, pe anumite decizii care sunt comune, decizia nu este exclusiv la tine şi atunci trebuie să prioritizezi. O prioritate a fost o majoritate solidă, care să dea stabilitate financiară şi încredere”, a declarat Nicuşor Dan.
Întrebat dacă a făcut vreun compromis, preşedintele a răspuns: „Ce înseamnă compromis? (…) Există nişte atribuţii şi există negociere între preşedinte şi partide pe a aranja aceste atribuţii şi nu tot timpul – şi acesta este farmecul democraţiei – deciziile sunt la o singură persoană”.
