România înfruntă cu succes poluarea: emisiile au scăzut cu 75%, iar economia s-a dublat
România a realizat una dintre cele mai rapide transformări energetice din Europa, trecând de la o economie puternic industrializată și dependentă de lignit și păcură în perioada comunistă, la o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 75% față de 1990, în timp ce PIB-ul real s-a dublat. Datele arată o scădere a intensității nete a emisiilor cu 88% în ultimii peste 30 de ani, fiecare unitate de creștere economică generând astăzi de aproape zece ori mai puțină poluare decât la începutul anilor ’90. Investițiile masive în energie nucleară și regenerabilă, închiderea industriei grele neperformante și integrarea în Uniunea Europeană au accelerat această decuplare între creștere și emisii.
Proiecte de energie regenerabilă
În sudul României, se construiește cea mai mare fermă solară din Europa, cu o capacitate de 760 MW, care va include un milion de panouri fotovoltaice. De asemenea, în nord-vest, autoritățile au aprobat o centrală cu o capacitate și mai mare, de 1 GW. Aceste proiecte se alătură altor inițiative, cum ar fi un parc eolian onshore lângă Marea Neagră și centrala nucleară de la Cernavodă, a cărei durată de viață a fost prelungită cu 30 de ani.
Decuplarea creșterii economice de poluare
România a decuplat creșterea economică de poluare mai rapid decât oricare alt stat din Europa, având o scădere a intensității nete a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 88% între 1990 și 2023. Emisiile totale au scăzut cu 75%. Aderarea la Uniunea Europeană în 2007 a impus standarde mai stricte și a forțat închiderea fabricilor neprofitabile susținute de stat.
Provocările tranziției energetice
Cu toate acestea, tranziția nu a fost lipsită de costuri sociale. Comunități întregi s-au degradat din cauza pierderii locurilor de muncă, orașele miniere s-au depopulat, iar tinerii au plecat în străinătate pentru salarii mai bune. Deși România a reușit să reducă emisiile, tranziția a fost brutală pentru mulți oameni. Dacă țările industrializate ar putea decupla la fel de rapid ca România, lupta împotriva schimbărilor climatice ar părea mai puțin descurajantă.
Investiții în gaze naturale
Recent, România a început forajele în Marea Neagră pentru proiectul Neptun Deep, estimat a fi cel mai mare din Europa, iar o conductă subvenționată de UE pentru transportul gazului a fost finalizată. Fosta centrală pe cărbune Mintia este transformată într-una pe gaz, iar cinci centrale pe cărbune care urmau să fie închise au primit amânări. Aceste măsuri ridică întrebări privind sustenabilitatea ritmului actual al tranziției energetice.
Model pentru alte țări
România a reușit să reducă emisiile nete la doar 3 tone pe cap de locuitor, fiind depășită doar de Suedia în Europa. Experții avertizează că drumul României ar putea servi drept model pentru alte state din Europa de Est sau pentru țări cu venit mediu din Asia și America de Sud, dar nu trebuie transformat într-o lecție moralizatoare. România a fost o țară a petrolului și gazelor timp de un secol înainte de a reuși decuplarea, iar creșterea nu mai poate proveni din acestea.
