România se confruntă cu o nouă creștere a costurilor de împrumut
Randamentele la împrumuturile pe termen lung au crescut recent, depășind nivelurile înregistrate imediat după adoptarea creșterilor de taxe și impozite. Analiza arată că creșterea dobânzilor din România este mai accentuată decât în alte țări din regiune. Randamentele la titlurile de stat pe 5 și 10 ani au crescut cu aproximativ 15 puncte de bază în ultimele zece zile, ajungând la 7,45%, respectiv 7,3% pe an.
În data de joi, Ministerul Finanțelor a împrumutat 1 miliard de lei de la bănci, din care 500 de milioane de lei în titluri scadente în aprilie 2028, la un randament de 7,39% pe an, și 500 de milioane de lei în titluri scadente în iulie 2023, la un randament de 7,45% pe an, cel mai ridicat înregistrat la o licitație din ultimele două luni.
De asemenea, randamentele au crescut în Ungaria și Slovacia în ultima săptămână, în timp ce în Cehia și Polonia au înregistrat o scădere. Chiar dacă leul a câștigat aproximativ un ban față de începutul săptămânii trecute, dobânzile la obligațiuni au avut cea mai mare creștere din regiune.
Randamentele actuale pentru scadențele mai îndepărtate sunt superioare nivelurilor de după majorarea TVA-ului, a accizelor și altor impozite de la începutul anului viitor, decise de Parlament pe 7 iulie. Atunci, randamentele titlurilor pe 5 ani au scăzut de la 7,3-7,4% la 7,2%, iar cele pe 10 ani de la 7,4% la sub 7,1% (inclusiv 7,06% pe an).
Ministerul Finanțelor din Polonia a respins necesitatea corectării deficitului bugetar pentru 2025, în urma unei performanțe slabe în prima jumătate a anului. În contrast, România continuă consolidarea fiscală și intenționează să prezinte în Parlament, săptămâna viitoare, cel de-al doilea pachet de reforme fiscale. Deficitul bugetar ar trebui să scadă la 6,4% din PIB anul viitor, comparativ cu 9,3% la finele lui 2024, conform calendarului asumat față de Comisia Europeană.
La ultimele licitații, Ministerul Finanțelor a redus volumele împrumutate, atrăgând sume în linie cu cele din prospect. Se estimează că datoria publică va ajunge la 60% din PIB anul viitor, față de 55% la finele lui 2024, 49% în 2023 și 35% în 2019.
