Roxana Mînzatu, vicepreședinte CE: A deveni un meseriaș de excepție este o alegere excelentă, având posibilitatea de a-ți continua educația ulterior
Problema locurilor de muncă în Uniunea Europeană nu ține de numărul acestora, ci de calitatea lor. Cetățenii își doresc salarii decente, condiții sigure și echilibru între viața profesională și cea personală. Comisia Europeană propune o nouă strategie pentru îmbunătățirea calității locurilor de muncă și adaptarea lor la noile tehnologii. Roxana Mînzatu, vicepreședinte al Comisiei și comisar din partea României, a oferit detalii despre această inițiativă.
Strategie nouă pentru munca de calitate
În cadrul unui forum pentru forța de muncă desfășurat la Porto, Roxana Mînzatu a vorbit despre foaia de parcurs pe care o lansează Uniunea Europeană, legată de calitatea locurilor de muncă. Aceasta include ținte cuantificabile precum numărul de locuri de muncă, numărul de persoane scoase din sărăcie și numărul adulților care beneficiază de instruire și formare. „Pe oameni îi interesează nu doar să aibă un loc de muncă, ci ca salariul, condițiile de lucru, siguranța, stabilitatea și echilibrul cu viața privată să fie satisfăcătoare”, a declarat Mînzatu.
Comisia Europeană va propune o inițiativă legislativă pentru a îmbunătăți sănătatea și securitatea în muncă, politicile de remunerare și adaptarea locurilor de muncă la noile tehnologii, inclusiv managementul prin algoritmi și inteligența artificială. Mînzatu a subliniat că este crucial să ne asumăm o direcție comună în a asigura locuri de muncă de calitate, menționând că, în ultimii patru ani, au fost create 8,8 milioane de locuri de muncă noi în Europa.
Europa întreabă: îți ajunge salariul?
Mînzatu a discutat despre importanța colaborării între companii, angajatori, sindicate și guverne pentru a asigura drepturile lucrătorilor. „Dacă nu reușim să ajungem la oamenii care lucrează în diverse sectoare și să-i întrebăm despre salariile, condițiile de muncă și perspectivele lor, nu putem să ne așteptăm la o îmbunătățire a situației”, a adăugat aceasta.
Pe lângă inițiativele legislative, Comisia Europeană va propune un pachet de măsuri pentru mobilitatea echitabilă a forței de muncă, care va include competențe pentru Autoritatea Europeană pentru Muncă și crearea unui pașaport social european pentru lucrătorii mobili.
România primește bani pentru educație
Mînzatu a evidențiat legătura strânsă între educație și calitatea locurilor de muncă, subliniind că fără o fundație educațională solidă, lucrătorii devin vulnerabili. „Fără educație, nu putem vorbi despre lucrători bine antrenați și protejați pe piața muncii”, a afirmat aceasta. România beneficiază de fonduri europene pentru a aborda problemele educației, având o anvelopă totală de aproape 6 miliarde de euro din Fondul Social European pentru perioada 2021-2027.
Viitorul UE trece prin Erasmus
Mînzatu a discutat și despre importanța programului Erasmus, subliniind că fiecare tânăr ar trebui să aibă dreptul la o mobilitate Erasmus. Bugetul propus pentru acest program va crește cu 50%, de la 26 de miliarde la 41 de miliarde de euro. Mînzatu consideră că Erasmus are o importanță politică majoră și că trebuie să ne asigurăm că generațiile viitoare înțeleg beneficiile solidarității europene.
UE reinventează școala profesională
În ceea ce privește învățământul profesional, Mînzatu a menționat că statele membre se confruntă cu nevoia de a avea mai mulți meseriași. „Voi prezenta o strategie europeană pe învățământul profesional, inclusiv o diplomă europeană pentru această formă de învățământ”, a declarat Mînzatu, subliniind că este esențial să promovăm meseriile ca opțiuni de carieră de prim rang.
Discuțiile cu privire la educație și formare sunt cruciale, deoarece educația stă la baza succesului pe piața muncii, iar Uniunea Europeană își propune să investească în viitorul tinerilor prin inițiative care să asigure o forță de muncă bine pregătită și adaptabilă.
