Salariile judecătorilor români în comparație cu cele din Uniunea Europeană
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a prezentat o analiză comparativă a salariilor judecătorilor din România față de cele din alte state membre ale Uniunii Europene. Conform acestei analize, România ocupă locul 20 din 27 în ceea ce privește venitul brut al unui judecător la început de carieră. În ceea ce privește venitul net, inclusiv toate sporurile, România se situează pe locul 22 din 27.
CSM a subliniat că această analiză se bazează pe datele din studiul CEPEJ emis în iulie 2025, care oferă o evaluare a sistemelor judiciare din statele membre ale Uniunii Europene. Venitul brut lunar al unui judecător în România este similar cu cel din Lituania, iar pe primele trei poziții în clasament se află Irlanda, Danemarca și Malta.
Referitor la venitul net al judecătorilor la început de carieră, România se află aproape de finalul clasamentului, având o poziție similară cu țările de pe locurile 23-25, cum ar fi Grecia, Slovenia și Croația. Judecătorii din aceste țări beneficiază de salarii nete cu 20-30% mai mari comparativ cu cei din România, precum Polonia, Lituania și Bulgaria.
În cadrul sistemului național, din cele 5.345 de posturi, 2.463 sunt alocate judecătoriilor, reprezentând aproximativ 46%. Judecătorii cu grad de tribunal au un salariu cu 11% mai mare decât cei de la judecătorie, iar cei cu grad de curte de apel câștigă cu 13% mai mult decât judecătorii de tribunal.
CSM a remarcat că venitul net al judecătorilor din România, inclusiv toate sporurile, este considerabil mai mic decât cel al colegilor din alte 21 de țări europene. De asemenea, președinții Curților de Apel din România au reacționat la afirmațiile din spațiul public, subliniind că salariile magistraților nu sunt „nesimțite” și că ele sunt comparabile cu cele ale altor categorii bugetare. Aceștia au menționat că volumul de muncă al unui judecător din România depășește de până la zece ori volumul din alte state europene, iar încrederea în justiție se situează la un nivel similar cu cel din Spania și Italia.
În ceea ce privește vârsta de pensionare, președinții Curților de Apel au precizat că aceasta nu este de 48 de ani, ci vârsta medie reală de pensionare fiind de 54 de ani, ceea ce este comparabil cu alte categorii din sistemul public de pensii care beneficiază de grupe speciale de muncă.
