Șapte din nouă „praguri ale Pământului” au fost încălcate: oceanele se acidifiază
Nivelul acidităţii oceanelor a depăşit limita compatibilă cu ecosisteme stabile și durabile, conform unui institut de cercetare. Aceasta concluzie relevă că şapte dintre cele nouă „limite planetare” au fost depăşite. Conceptul de „limite planetare” a fost definit în 2009 de aproximativ 30 de cercetători, care estimau că omenirea a depăşit cel puţin trei dintre aceste limite. De atunci, bilanţurile anuale ale Institutului de Cercetare a Climei de la Potsdam (PIK) au evidenţiat o degradare continuă. Bilanţul din 2025 arată că limita „acidificării oceanelor” a fost depăşită.
„Oceanul este pe cale să se acidifice, să ameninţe viaţa marină şi să ne facă să intrăm în condiţii periculoase, printr-o tendinţă care se întrăutăţeşte în continuare”, afirmă cercetătorii. Principala cauză a acidificării oceanelor este absorbţia dioxidului de carbon (CO2) emis prin combustia energiei fosile. Se estimează că oceanele au absorbit aproximativ 30% din excesul de CO2 emis în atmosferă, rezultând din combustia petrolului, gazelor naturale şi cărbunelui.
Cresterea acidităţii faţă de cifrele publicate anul trecut este parţial cauzată de o îmbunătăţire a datelor şi de o revizuire a calculelor. Celelalte şase praguri depăşite includ modificările climatice (CO2 în atmosferă), integritatea biosferei (extincţia unor specii şi utilizarea resurselor de către omenire), utilizarea solurilor (despădurirea), ciclul apei dulci (zone afectate de secetă sau inundaţii), ciclurile biogeochimice (adăugarea pesticidelor şi îngrăşămintelor) şi introducerea de entităţi noi în biosferă (plastice şi alte produse chimice industriale). Cele două limite planetare nedepăşite rămân aerosolii din atmosferă (poluarea aerului) şi nivelul de ozon din atmosferă.
Aciditatea se măsoară prin pH, iar referinţa acestei limite este concentraţia de aragonit, un mineral esenţial pentru viaţa coralilor şi animalelor marine cu cochilie. Cu cât oceanul este mai acid, cu atât se dezintegrează mai mult aragonitul. Limita a fost definită la 80% din concentraţia erei preindustriale, iar oceanele au coborât sub acest nivel. „PH-ul la suprafaţa oceanului a scăzut deja cu 0,1 de la începutul erei industriale, echivalentul unei creşteri cu 30-40% a acidităţii”, au declarat cercetătorii.
„Această modificare ameninţă organismele care formează cochilii sau schelete din carbonat de calciu, precum coralii, moluştele sau specii cruciale de plancton. Dispariţia treptată a acestor organisme poate perturba lanţul trofic”, au subliniat aceştia. Bilanţul a fost prezentat în timpul unei videoconferinţe, în cadrul Adunării Generale a ONU.
Referitor la refuzul Statelor Unite de a recunoaşte urgenţa acţiunii împotriva modificărilor climatice, directorul PIK, Johan Rockström, a afirmat că Donald Trump nu are susţinere din partea unui om de ştiinţă credibil. „Avem nevoie ca guvernele să asculte ştiinţa”, a subliniat fostul preşedinte columbian Juan Manuel Santos. Mary Robinson, fostă preşedintă irlandeză, a adăugat că fiecare buget naţional, fiecare plan de securitate și fiecare acord comercial ar trebui să înceapă cu întrebarea: „Oare ne menţine asta în interiorul limitelor planetare?”
Oceanele, care acoperă 70% din suprafaţa planetei, reprezintă 97% din apa de pe Terra.
