Sărbătoarea Lunea Duhului Sfânt 2025
În a doua zi după Duminica Rusaliilor, luni, 9 iunie 2025, biserica ortodoxă îl sărbătorește în mod special pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi. Această zi este cunoscută și sub denumirea de Lunea Sfântului Duh sau Luna Cincizecimii și marchează continuarea praznicului Rusaliilor. Celebrarea religioasă face parte din perioada liturgică a Penticostarului, care începe la Paște și se încheie cu Duminica Tuturor Sfinților, pe 15 iunie 2025.
Penticostarul este o perioadă de 50 de zile care începe cu Învierea Domnului și se încheie cu Duminica Tuturor Sfinților. În această perioadă, toate duminicile și unele zile din săptămână au rânduieli liturgice speciale, menite să reflecte bucuria și învățătura Învierii și a pogorârii Duhului Sfânt.
Ce semnifică sărbătoarea Sfântului Duh
La sinodul II ecumenic, ținut în anul 381 la Constantinopol, a fost respinsă învățătura lui Macedonie, care afirma că Sfântul Duh este o „creatură”. Aici s-au alcătuit celelalte articole din Crez, marturisindu-se că Sfântul Duh purcede din Tatăl și „este împreună cu Tatăl și cu Fiul închinat și mărit”. Biserica îl prăznuiește pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi, așa cum indică Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii.
Deși Duhul Sfânt este sărbătorit împreună cu întreaga Treime în ziua de Rusalii, a doua zi este dedicată în mod special persoanei Duhului Sfânt. Această zi subliniază rolul și lucrarea Sa în viața Bisericii și a credincioșilor, accentuând faptul că mântuirea este opera întregii Sfintei Treimi.
Tradiții și obiceiuri în a doua zi de Rusalii
Lunea după Rusalii este ziua în care credincioșii ortodocși se concentrează asupra rolului Duhului Sfânt în viața bisericii. Duhul Sfânt este considerat Dătătorul de viață, Cel care sfințește și călăuzește pe cei credincioși.
În tradiția populară, perioada Rusaliilor este marcată de numeroase obiceiuri și credințe, unele fiind legate de protejarea împotriva spiritelor rele, cunoscute ca „iele”. Credincioșii obișnuiesc să aducă la biserică ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a fi binecuvântate de preot. Acestea sunt considerate mijloace de protecție împotriva răului și bolilor.
Ramura de tei are o semnificație aparte, fiind considerată un apărător al casei și ogorului de duhurile rele. Altele plante utilizate ritual sunt socul, murele sau pelinul. După sfințire, ramurile se păstrează și se folosesc în scopuri tămăduitoare pe parcursul anului.
În a doua zi de Rusalii nu există interdicții religioase stricte impuse de biserică, însă tradiția populară românească a păstrat obiceiuri ce reflectă respectul față de această sărbătoare. Se spune că nu se muncește pământul și nu se fac munci grele, iar cine muncește în această zi poate fi pedepsit de iele. Superstițiile sugerează că nu este indicat să mergi singur prin păduri sau să dormi afară, pentru a te proteja de spiritele necurate.
Rugăciune de rostit către Sfânta Treime
„Sfântă Treime, Tată, Fiule şi Duhule, Preaînalte Dumnezeule, Împărate şi Făcătorule a toată veşnicia, Care ne-ai cinstit pe noi cu chipul Tău şi ai scris împrejur în chipul văzut al firii noastre asemănarea Fiinţei Tale nevăzute, fă-ne să aflăm milă şi har în ochii Tăi, ca să Te putem slăvi în ziua cea neînserată a Împărăţiei Tale, împreună cu toţi sfinţii care din veac au bineplăcut Ţie.”
