Sistemul de sănătate românesc în criză: Distribuția medicilor, o problemă costisitoare, dar există și soluții!
Resursa umană specializată – medici și asistenți medicali – este deficitară și prost repartizată în România, ceea ce limitează accesul multor oameni la serviciile de sănătate. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a subliniat că sistemul românesc de sănătate suferă din cauza risipei banului public, a relației dificile dintre pacient și medic, lipsa digitalizării și legislația învechită, precum și deficitul de medici în diverse zone din țară, inclusiv în București.
În cadrul Profit Health.forum, s-au prezentat soluții pentru aceste probleme. Rafila a menționat că telemedicina și dezvoltarea tehnologiilor moderne, asistate de inteligența artificială, reprezintă soluții parțiale. Programele de investiții din fonduri bugetare și europene vizează îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate, în special pentru zonele defavorizate.
Accesul la servicii de sănătate este influențat de toate aceste eforturi financiare. Rafila a remarcat că, comparativ cu alte țări dezvoltate, România nu se confruntă cu liste de așteptare extinse. Programele de investiții, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au fost menționate ca având un impact pozitiv asupra dotării cabinetelor de medicină de familie și digitalizării sistemului.
România a obținut 12 avize în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ceea ce reprezintă aproape jumătate din totalul necesar. Secretarul de Stat Luca Niculescu a declarat că reformele implementate deja au un impact pozitiv, iar aderarea va aduce mai multă predictibilitate în gestionarea deciziilor publice.
Digitalizarea sistemului de sănătate este esențială. Rapoartele OCDE au evidențiat necesitatea eficienței și echității în accesul la servicii medicale. În România, digitalizarea este o prioritate, iar implementarea unui nou sistem informatic este în curs de desfășurare. Rafila a subliniat că digitalizarea rapidă poate diminua presiunea asupra sistemului medical și că este necesară o bună coordonare între instituțiile implicate.
Cu toate acestea, problemele rămân. Potrivit președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Valeria Herdea, 180 de localități din România nu au niciun medic de familie, iar alte 1.500 au deficit major. CNAS a implementat stimulente financiare, inclusiv creșteri salariale substanțiale pentru medicii care lucrează în zone izolate.
Un alt aspect important este problema cancerului. Legea 283 privind prevenirea și combaterea cancerului a reglementat accesul la servicii medicale pentru persoanele neasigurate, având un buget separat alocat de Ministerul Sănătății.
Digitalizarea continuă să reprezinte o provocare în sistemul românesc de sănătate, iar CNAS lucrează la un sistem informatic modern. În 2024, CNAS va gestiona un buget de 77 de miliarde de lei, față de 62,5 miliarde în anul precedent, dar datoriile pentru medicamente și cheltuielile cu concediile medicale rămân o povară.
Președintele CNAS a menționat necesitatea unei noi Legi a Sănătății, care să înlocuiască actualul cadru normativ, subliniind că trebuie să regândim legislația privind concediile medicale.
Comisia pentru sănătate a Senatului a discutat despre un nou design al sistemului de sănătate, propunând implementarea unor birouri mobile de acces la servicii de sănătate, care ar putea procesa anual 20.000 de servicii fiecare.
În concluzie, sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative, dar există soluții în dezvoltare, precum digitalizarea și telemedicina, care ar putea îmbunătăți accesul și eficiența serviciilor medicale. Este esențial ca autoritățile să colaboreze eficient pentru a implementa aceste soluții și pentru a asigura un sistem de sănătate mai echitabil și mai accesibil pentru toți cetățenii.
