Strategiile lui Trump vor stimula cumpărarea de aur de către băncile centrale
Băncile centrale sunt așteptate să contribuie la continuarea tendinței de apreciere a aurului în acest an, grație achizițiilor lor de metal galben prin care își diversifică rezervele dincolo de dolar, pe fondul riscurilor generate de politicile președintelui SUA, Donald Trump. Invazia rusească din Ucraina, din 2022, a fost un catalizator important pentru achizițiile de aur ale băncilor centrale, care au cumpărat peste 1.000 de tone de aur într-un an, dublu față de media anuală din precedentul deceniu.
Prețul spot al aurului a atins un nou maxim istoric de 3.167,57 dolari uncia, după un avans de 19% de la începutul anului și o creștere de 71% de la finele lui 2022. Potrivit unei estimări a Consiliului Mondial al Aurului (WGC), în ultimul trimestru din 2024, când Trump a câștigat alegerile prezidențiale americane, achizițiile de aur ale băncilor centrale au înregistrat un salt de 54% în ritm anual, ajungând la 333 de tone.
‘Băncile centrale din statele emergente păstrează în prezent aproximativ 10% din activele lor în aur. Ar trebui să păstreze 30% din activele lor în aur’, afirmă analistul BofA, Michael Widmer. Aceasta ar însemna ca băncile centrale să își majoreze rezervele de aur cu aproximativ 11.000 de tone. Widmer adaugă că incertitudinea privind politica economică americană va persista, ceea ce va reduce stimulentele pentru a adăuga titluri de stat emise de Trezoreria americană în portofoliile lor și va încuraja o reducere a ponderii dolarului.
Titlurile de stat emise de Trezoreria americană și dolarii necesari pentru a cumpăra aceste titluri au concurat anterior cu aurul pentru statutul de active de refugiu. Totuși, politicile tarifare ale lui Trump, războaiele comerciale globale și modul în care liderul de la Casa Albă a gestionat războiul din Ucraina au perturbat ordinea mondială.
‘Acele bănci centrale care aveau mai puțin aur în rezervele lor vor căuta să adauge mai mult. Cererea de aur din partea băncilor centrale ar putea fi cea mai ridicată din ultimele decenii’, a declarat o sursă care vinde aur către băncile centrale. Teama de o spirală inflaționistă, care ar putea apărea pe măsură ce companiile vor transfera tarifele pe seama consumatorilor pentru a-și proteja marjele de profit, precum și a muncitorilor care vor cere salarii mai mari, ar putea impulsiona și mai mult rolul aurului ca depozitar de valoare și avuție.
Băncile centrale reprezintă a treia mare categorie de cumpărători de aur, după sectoarele bijuteriilor și investițiilor, fiind responsabile pentru aproximativ 23% din consumul mondial de metal galben. În mod obișnuit, achizițiile de aur ale băncilor centrale sunt influențate de evoluția prețurilor, cumpărând când prețul scade și reducând achizițiile când prețurile cresc. Analiștii consideră că, pe fondul estimărilor referitoare la o creștere continuă a prețurilor la aur, este puțin probabil ca băncile centrale să își amâne achizițiile de metal galben. Totuși, băncile centrale ar putea alege să nu își dezvăluie achizițiile de aur, având în vedere amenințările lui Trump de a impune tarife țărilor care își reduc activ dependența de dolari.
Datele oficiale publicate de Fondul Monetar Internațional reflectă doar 34% din estimările WGC privind cererea totală de aur din 2024 venită din partea băncilor centrale. De asemenea, cifrele WGC arată că, în lunile ianuarie și februarie 2025, băncile centrale au adăugat 44 de tone la rezervele lor de aur, cei mai mari cumpărători fiind băncile centrale din Polonia și China.
