Studii recente: Temperaturile globale vor atinge noi culmi în următorii cinci ani
Un raport al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) avertizează că există un risc ridicat ca temperatura medie globală în perioada 2025-2029 să depăşească +1,5°C față de era preindustrială. Specialiştii subliniază că „fiecare fracţiune de grad de încălzire suplimentară duce la valuri de căldură mai dăunătoare, precipitaţii extreme, secete intense, topirea calotei glaciare, a gheţii marine şi a gheţarilor, încălzirea oceanelor şi creşterea nivelului mării”.
Anul 2024 a fost cel mai cald înregistrat din 1850, depăşind pentru prima dată pragul de încălzire de 1,5°C faţă de nivelul din epoca preindustrială, cu o temperatură medie globală la suprafaţă de +1,55°C. În raportul publicat recent, OMM şi Met Office din Regatul Unit îşi actualizează previziunile climatice globale, confirmând că temperaturile din perioada 2025-2029 vor rămâne probabil la niveluri record.
Există 80% şanse ca cel puţin unul dintre următorii cinci ani să depăşească recordul stabilit în 2024, iar probabilitatea ca cel puţin unul dintre aceşti ani să fie cu peste 1,5°C mai cald decât media din 1850-1900 este de 86%. Media anuală globală pentru fiecare an între 2025 şi 2029 va fi cu 1,2°C până la 1,9°C peste temperaturile preindustriale, iar probabilitatea ca întreaga perioadă 2025-2029 să depăşească +1,5°C este de 70%. În estimările publicate anul trecut, acest risc era de 47% pentru perioada 2024-2028.
Impactul încălzirii globale
OMM subliniază că „fiecare fracţiune de grad de încălzire suplimentară” va avea efecte negative asupra economiilor, vieţii de zi cu zi, ecosistemelor şi planetei. Totuşi, aceste previziuni nu înseamnă că lumea a depăşit cu adevărat pragul stabilit de Acordul de la Paris, ceea ce se va întâmpla doar atunci când temperatura medie pe douăzeci de ani va atinge acest nivel. Totuşi, două studii ştiinţifice recente publicate în revista Nature Climate Change sugerează că am intrat deja în această fază simbolică a încălzirii.
Încălzire accelerată în Arctica
OMM şi Met Office se concentrează în special asupra Arcticii, unde se preconizează că, în următoarele cinci ierni (din noiembrie până în martie), creşterea temperaturii va fi de peste trei ori şi jumătate mai mare decât media globală, cu 2,4°C peste temperatura înregistrată în ultima perioadă de referinţă de 30 de ani (1991-2020). Se estimează o reducere semnificativă a gheţii marine în Marea Barents, Marea Bering şi Marea Ohoțk.
În ceea ce priveşte precipitaţiile globale, se preconizează o creştere în Sahel, nordul Europei, Alaska şi nordul Siberiei pentru perioada mai-septembrie 2025-2029, comparativ cu perioada de referinţă 1991-2020. Amazonul se va confrunta probabil cu condiţii mai uscate decât media.
Pentru Davide Faranda, director de cercetare CNRS în domeniul ştiinţelor climatice, acest studiu reprezintă „încă un semnal de alarmă”. El afirmă că „Ştiinţa este fără echivoc” și subliniază necesitatea reducerii urgente a emisiilor de combustibili fosili și accelerarea tranziției energetice, adăugând că „amânarea acţiunii nu mai este o opţiune”.
