Theodor Stolojan: Măsurile actuale nu reprezintă o reformă
Fostul premier Theodor Stolojan a declarat că măsurile adoptate de Guvernul Bolojan nu constituie o reformă reală, deoarece nu implică regândirea sistemelor. Acesta a subliniat că sancțiunile implementate s-au lovit de o „coterie transpartinică” în privința reducerii cheltuielilor atât la nivel local, cât și central.
„Credibilitatea României pe piețele financiare interne și externe depinde de respectarea angajamentului asumat față de Uniunea Europeană de a reduce deficitul bugetar de la peste 9% la 3% și sub 3% în perioada 2025-2031. Este esențial să facem progrese constante în fiecare an. Există trei modalități prin care putem reduce deficitul bugetar. Prima, și cea mai optimistă, ar fi să accelerăm ritmul de creștere economică. O creștere economică de 3-4% ar reduce semnificativ presiunea asupra deficitului. Alte opțiuni sunt impozitele, iar a treia modalitate este să facem ordine în utilizarea resurselor bugetare”, a explicat Stolojan.
El a adăugat că măsurile actuale nu constituie o reformă adevărată, ci doar acțiuni temporare, precum creșterea TVA-ului și majorarea impozitelor pe proprietăți și mașini. „Reducerea cu 10% a cheltuielilor administrației publice nu reprezintă o reformă sustenabilă. Fără regândirea modului de funcționare a sectorului public, presiunea va duce la aceleași rezultate ca și până acum”, a afirmat fostul premier.
Disfuncționalitățile sistemului public
Stolojan a menționat că România este „țara formelor fără fond”, citându-l pe Titu Maiorescu, și a explicat că, deși s-au creat sisteme pentru a funcționa într-o democrație, acestea nu își îndeplinesc rolul așa cum ar trebui. De exemplu, sistemul de justiție, care ar trebui să se autoregleze, se confruntă cu numeroase probleme de funcționare.
El a subliniat că există și sisteme care funcționează bine, precum SMURD și serviciul de eliberare a pașapoartelor, dar a dat exemplul unor disfuncționalități grave, cum ar fi spitalele dotate cu echipamente costisitoare, dar fără personal calificat pentru a le folosi. Acest lucru constituie o risipă de resurse.
Un alt exemplu de disfuncționalitate este reprezentat de compania Transelectrica, care transportă energia electrică. Stolojan a observat că, în momentul în care verifica site-ul, România importa 1.000 de megawați, în condițiile în care o centrală electrică esențială ar fi trebuit să fie funcțională din 2019, dar încă nu este operativă în 2026.
