Transformarea pieței imobiliare din România: adaptarea la tendințele locuințelor compacte
Piața imobiliară din România se confruntă cu o adaptare necesară la o nouă realitate: creșterea locuințelor mai mici. Aceasta se aliniază cu tendința de creștere a numărului persoanelor care locuiesc singure, ponderea gospodăriilor formate dintr-o singură persoană crescând de la 18% la peste 33%, conform Institutului Național de Statistică (INS).
Locuințele pentru o singură persoană nu sunt doar o tendință socială, ci reflectă o transformare macroeconomică care redefinește domeniul imobiliar. De exemplu, în Statele Unite, ponderea gospodăriilor formate dintr-o singură persoană a crescut de la 7,7% în 1940 la aproape 30% în 2023, conform recensământului american. Această tendință este observată și în orașe mari precum New York, San Francisco și Washington, D.C., unde traiul singur devine norma. În țări precum Suedia, Norvegia, Finlanda și Germania, ratele depășesc 40%, iar în metropole precum Tokyo și Paris, aproape jumătate din locuitori locuiesc singuri. Chiar și în China, urbanizarea și căsătoriile mai tardive contribuie la creșterea numărului acestor gospodării.
Cu toate acestea, ecosistemul imobiliar continuă să se concentreze pe locuințe mari, orientate spre familia tradițională de patru persoane. Aceasta este o problemă, deoarece locuințele mari sunt adesea prea costisitoare sau nepotrivite pentru cei care trăiesc singuri. Acești locatari nu au nevoie de școli sau locuri de joacă în apropiere, ci de conectivitate, autonomie și gestionarea costurilor. Din păcate, ei se confruntă adesea cu o „taxă invizibilă” prin impozite, utilități și întreținere mai mari.
Mulți dintre cei care locuiesc singuri preferă să închirieze locuințe în clădiri care oferă servicii, experiențe și siguranță. Aceste facilități devin o necesitate, incluzând săli de sport, servicii de îngrijire a animalelor de companie și activități sociale. Cererea s-a schimbat, astfel că acum se caută o experiență de locuire, nu doar un acoperiș deasupra capului. Aceste clădiri aduc randamente mari pentru investitori, mai ales în zonele suburbane dens populate.
O altă schimbare semnificativă este legată de centrele de îngrijire pentru vârstnici. Imaginea tradițională a cuplului de vârstnici care se mută împreună devine din ce în ce mai rară. Acum, ocupantul tipic este o femeie în vârstă care locuiește singură. A rămâne acasă nu este întotdeauna o opțiune, deoarece nu au parteneri sau copii care să le ofere sprijin. Nevoile de îngrijire, întreținere și contact social fac ca aceste centre să fie necesare. Investitorii care dezvoltă locuințe pentru rezidenți singuri, promovând autonomia și sentimentul de comunitate, vor capta atenția noii generații de seniori activi și independenți.