Ucraina își reconsideră legislația privind corupția în urma protestelor masive și a presiunilor internaționale
Parlamentul Ucrainei urmează să voteze joi o nouă lege care ar restabili independența a două instituții anticorupție, revenind asupra unei legi controversate adoptate săptămâna trecută, care le limita atribuțiile și a generat o criză politică. Modificările legislative de săptămâna trecută au declanșat proteste rare în timpul războiului împotriva președintelui Volodimir Zelenski, precum și acuzații că administrația prezidențială încearcă să protejeze persoane influente de anchetele anticorupție.
Mii de oameni au ieșit în stradă la Kiev și în alte orașe, în timp ce lideri europeni au discutat cu Zelenski și i-au transmis clar că finanțarea acordată Ucrainei ar putea fi afectată dacă se va considera că acesta blochează lupta împotriva corupției. Surprins și alarmat de reacția puternică, Zelenski a anunțat la finalul săptămânii trecute că a luat act de critici și va propune o nouă lege. „Se pare că au calculat greșit. Au subestimat complet intensitatea reacției”, a declarat un diplomat occidental cu sediul la Kiev.
Instituțiile vizate sunt Biroul Național Anticorupție (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO), ambele independente de celelalte structuri de aplicare a legii și axate pe combaterea corupției la nivel înalt. Oleksandr Klimenko, șeful SAPO, a declarat că biroul său a fost informat cu două săptămâni în urmă despre măsurile pregătite împotriva celor două instituții, însă nu se așteptau la un „blitzkrieg” legislativ, legea fiind adoptată rapid, fără dezbateri reale. El a exprimat speranța că parlamentul va adopta noul proiect de lege și că acesta va fi ratificat și pus în aplicare „imediat”.
Explicând legea adoptată în grabă, Zelenski a afirmat că se teme că NABU și SAPO ar fi fost infiltrate de agenți ruși și că își dorește o cooperare mai strânsă între instituțiile de aplicare a legii, motive respinse de mulți ucraineni ca simple pretexte. Klimenko a sugerat că decizia ar fi fost o formă de „răzbunare” pentru anchetele sensibile derulate de cele două instituții și a apărat bilanțul acestora. „Să spui, în 2025, că aceste instituții sunt ineficiente este absurd. Este o narațiune care circulă intenționat pentru a ne discredita”, a spus el.
Potrivit lui Klimenko, NABU și SAPO au în desfășurare anchete ce vizează 31 de deputați în funcție, iar perspectiva de a fi trași la răspundere descurajează implicarea în fapte de corupție: „Principalul efect al muncii noastre este cel de descurajare masivă”. El a mai spus că legea de săptămâna trecută, precum și arestarea a doi detectivi de la NABU, au provocat confuzie și teamă în rândul agențiilor anticorupție, cu riscul de a produce „daune de durată”, chiar dacă legea va fi anulată. Unii avertizori de integritate din instituții guvernamentale, care colaborau cu NABU și SAPO, și-au întrerupt contactul de teamă că identitatea lor ar putea fi compromisă.
Mai mulți lideri europeni au discutat săptămâna trecută cu Zelenski, cerându-i o soluție pentru ieșirea din criză. Oficialii europeni au criticat și public legea, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, afirmând că „desființarea garanțiilor esențiale pentru independența NABU este un pas înapoi grav” și că cele două instituții sunt „esențiale” pentru ca Ucraina să rămână pe calea aderării la Uniunea Europeană.
Un nou protest este programat pentru miercuri seară la Kiev, pentru a „reaminti parlamentarilor să facă ceea ce trebuie”, a spus Dmitro Koziatinski, fost paramedic militar și primul care a lansat apelul la proteste săptămâna trecută. „Nu pentru asta am mers la război… și nici cei care luptă acum pe front nu o fac pentru ca guvernul să ia decizii absurde”, a declarat el, explicând sursa nemulțumirii sale. Totuși, el a subliniat că protestul nu va avea caracter revoluționar, iar participanții înțeleg pericolul destabilizării politice în timpul războiului. A lăudat guvernul pentru că „a fost deschis dialogului” și a dat înapoi, considerând că protestele dovedesc că democrația ucraineană rămâne activă, chiar și în absența alegerilor din cauza conflictului armat.
