UE caută soluții pentru a compensa absența USAID, în contextul reducerii bugetelor naționale europene
Organizațiile non-guvernamentale europene avertizează că urmează „câțiva ani dificili”, pe măsură ce nevoile umanitare cresc, iar fondurile alocate națiunilor aflate în dificultate sunt tot mai reduse. Aceasta este concluzia unei analize recente, care subliniază impactul desființării Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și reducerile bugetelor europene pentru ajutor.
Deputata europeană Isabella Lovin, vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare a Parlamentului European, a declarat că reducerile USAID vor avea „consecințe dramatice în întreaga lume”. Ea a catalogat deciziile statelor membre ale UE de a reduce bugetele pentru ajutor ca fiind „regretabile” și „greșite”, adăugând că este imposibil ca UE să umple golul lăsat de desființarea agenției americane.
„Dacă ne gândim la securitatea și stabilitatea globală, atunci UE și statele sale membre trebuie să investească în democrație, în eradicarea sărăciei, în sprijinirea comunităților din țările în curs de dezvoltare. Aceasta este o modalitate de a preveni conflictele și migrația involuntară,” a spus Lovin, fost ministru suedez al Dezvoltării Internaționale.
Germania, cel mai mare donator din UE, a direcționat 0,79% din venitul său național către asistența pentru dezvoltare în străinătate în 2023, dar este pe cale să își reducă bugetul sub guvernul lui Friedrich Merz. Conform unui acord de coaliție recent anunțat, Germania a redus bugetul pentru ajutor cu 1,6 miliarde de euro în 2023 și cu încă 1 miliard de euro în 2024. Franța, Italia și Spania au fost, de asemenea, printre majoritatea țărilor UE care au redus ajutorul pentru dezvoltare în 2024, comparativ cu anul precedent.
Marea Britanie se îndreaptă, de asemenea, spre cel mai scăzut nivel al bugetului de ajutor de când au început înregistrările, estimându-se că va cheltui doar 0,23% din venitul național în 2027. Charlotte Slente, secretarul general al Consiliului danez pentru refugiați, a îndemnat guvernul britanic să reevalueze decizia de a reduce bugetul de ajutor pentru a finanța apărarea, subliniind că „securitatea nu este doar hardware, ci și putere soft”.
Impactul desființării USAID a fost imediat, având în vedere că aceasta furniza o cincime din finanțarea Consiliului danez pentru refugiați, afectând 24 din cele 40 de programe ale sale. Organizația a fost nevoită să concedieze 1.400 de angajați, iar estimările sugerează că 2 milioane de persoane nu vor putea fi contactate ca urmare a reducerilor USAID.
Slente a avertizat asupra „golului imens” dintre ajutorul de urgență și programele de dezvoltare economică, care ar putea lăsa milioane de oameni săraci fără sprijin. „Cred că există riscul ca toată lumea să se târască în acel colț în care salvează vieți din nou și din nou, fără să construiască reziliența populațiilor,” a adăugat ea.
În schimb, eurodeputata Isabella Lovin a criticat accentul pus pe ajutorul orientat către accesul UE la materii prime, energie și controlul migrației. Ea a subliniat că unele proiecte ar putea fi benefice, dar nu pot fi implementate în zonele afectate de conflicte, unde nu există siguranța investițiilor.
Uniunea Europeană a stabilit un buget de 1,5 miliarde de euro pentru ajutor umanitar în 2022. Lovin a făcut apel la UE să se concentreze pe eradicarea sărăciei, responsabilizarea oamenilor și satisfacerea nevoilor specifice ale acestora, mai degrabă decât pe nevoile donatorului.
În concluzie, reducerile bugetare și desființarea USAID creează o situație alarmantă pentru asistența umanitară globală, cu implicații profunde pentru securitatea și stabilitatea mondială.
