UE își deschide ușor porțile către energia nucleară, iar România are oportunitatea de a câștiga
Comisia Europeană intenționează să permită statelor membre să redirecționeze o parte din bugetul UE de 2 trilioane de euro, propus pentru perioada 2028-2034, către finanțarea de unități de producție “noi sau suplimentare” de energie nucleară. Această mișcare ar putea diviza statele membre ale blocului comunitar, Germania respingând-o imediat.
România este una dintre țările care se bazează deja pe energia nucleară produsă la Cernavodă, unde a semnat un contract de finanțare pentru construirea a două noi reactoare suplimentare, 3 și 4. De asemenea, se află în proiect și construirea de minireactoare la Doicești. Nuclearelectrica a anunțat că a primit deja undă verde de la Bruxelles pentru planul construirii noilor unități 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă.
Într-o anexă la proiectul său de buget, Comisia a enumerat energia nucleară ca o activitate care poate fi finanțată prin cota națională din buget, specificând “capacitate nouă sau suplimentară de energie de fisiune instalată în GW”. Aproximativ 865 de miliarde de euro din finanțarea UE vor fi disponibile în cadrul acestor planuri naționale de cheltuieli.
Această mișcare ar reprezenta o schimbare radicală a poziției Bruxelles-ului, al cărei buget actual nu permite finanțarea centralelor nucleare convenționale, reflectând un conflict de lungă durată între membrii UE pro-nucleari, precum Franța și Suedia, și țările tradițional anti-nucleare, precum Germania și Austria. Ministrul mediului din Germania, Carsten Schneider, a declarat că Berlinul respinge orice subvenționare a energiei nucleare din bugetul UE, subliniind respectarea alegerii altor țări de a construi reactoare.
Schneider a adăugat că respectarea suveranității naționale în materie energetică implică și nesolicitarea fondurilor UE pentru astfel de proiecte costisitoare, având în vedere că un sfert din fondurile europene provin din contribuțiile contribuabililor germani. Ministerul francez al energiei nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii, iar ministrul suedez al energiei, Ebba Busch, a refuzat să comenteze.
Propunerea de buget a Comisiei marchează începutul unor ani de negocieri intense între națiunile UE, care trebuie să aprobe bugetul final. Țările UE au fost de mult timp în dezacord cu privire la promovarea energiei atomice pentru reducerea emisiilor de CO2, o dispută care a întârziat elaborarea politicilor privind schimbările climatice. Totuși, la începutul acestui an, cancelarului german Friedrich Merz a anunțat că Berlinul nu va mai obiecta la tratarea energiei nucleare pe aceeași linie cu energia regenerabilă în politicile UE.
De asemenea, țări precum Danemarca și Italia au semnalat o schimbare în opoziția lor anterioară față de energia nucleară. Bugetul actual al UE interzice explicit statelor membre să construiască centrale nucleare folosind partea lor din fondurile de dezvoltare regională, deși oferă unele fonduri limitate pentru cercetarea nucleară și dezafectarea reactoarelor vechi.