Un nou lider la orizont în Gaza
Președintele american Donald Trump a declarat vineri că există un „acord” privind Gaza, după ce le-a prezentat un nou plan de pace mai multor lideri musulmani și premierului israelian Benjamin Netanyahu. În contextul discuțiilor despre perioada post-conflict, BBC a raportat că numele fostului premier britanic Tony Blair a fost menționat ca posibil lider al unei autorități de tranziție în Gaza, parte a planului de pace prezentat de SUA.
Propunerea, care ar avea sprijinul Casei Albe, preconizează ca Blair să conducă o autoritate guvernamentală susținută de ONU și de țările din Golf, înainte de a ceda controlul palestinienilor. Biroul său a subliniat că Blair nu va susține nicio propunere care ar putea duce la strămutarea populației din Gaza.
Sir Tony Blair, fost prim-ministru britanic, a participat la discuții cu SUA și alte părți despre viitorul Fâșiei Gaza. În august, el a avut o întâlnire la Casa Albă cu Trump pentru a discuta planurile pentru teritoriu, descrise de trimisul SUA în Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, ca fiind „foarte cuprinzătoare”. Detalii suplimentare despre această întâlnire nu au fost făcute publice.
Conform unor informații din The Economist și mass-media israeliene, planurile ar putea include înființarea unui organism numit Autoritatea Internațională de Tranziție din Gaza (Gita), care ar solicita un mandat al ONU pentru a deveni „autoritatea politică și juridică supremă” a Fâșiei Gaza timp de cinci ani. Aceasta ar urma modelul administrațiilor internaționale din Timorul de Est și Kosovo, având inițial sediul în Egipt, lângă granița sudică a Fâșiei Gaza, și urmând să se mute în Gaza o dată ce situația va fi stabilizată, alături de o forță multinațională.
Blair a fost criticat pentru decizia sa de a angaja forțele britanice în războiul din Irak din 2003, bazată pe informații eronate privind existența armelor de distrugere în masă. După părăsirea funcției în 2007, el a devenit trimis special pentru Orientul Mijlociu al Cvartetului internațional (SUA, UE, Rusia și ONU), concentrându-se pe dezvoltarea economică a Palestinei și pe crearea condițiilor pentru o soluție cu două state.
Declarațiile președintelui palestinian Mahmoud Abbas, care a afirmat că este deschis colaborării cu Trump și alți lideri pentru implementarea unui plan de pace pe baza soluției cu două state, vin în contextul discuțiilor despre implicarea lui Blair. Abbas a respins un viitor rol de guvernare al Hamas în Gaza și a solicitat dezarmarea acestuia.
În februarie, Trump a propus planuri pentru ca SUA să preia „o poziție de proprietate pe termen lung” asupra Fâșiei, sugerând strămutarea forțată a palestinienilor, ceea ce ar constitui o încălcare a dreptului internațional. În martie, SUA și Israel au respins un plan arab pentru reconstrucția postbelică a Fâșiei Gaza, care ar fi permis celor 2,1 milioane de palestinieni să rămână pe loc. Autoritatea Palestiniană și Hamas au salutat planul arab, care prevedea guvernarea temporară a Gaza de către un comitet de experți independenți, sub protecția unor forțe internaționale de menținere a păcii.
O conferință internațională din iulie, condusă de Franța și Arabia Saudită, a propus un „comitet administrativ de tranziție” pentru Gaza, sub egida Autorității Palestiniene, la care SUA și Israel nu au participat. Declarația de la New York a fost susținută de majoritatea Adunării Generale a ONU într-o rezoluție adoptată recent.
Recent, Marea Britanie a recunoscut oficial Statul Palestina, alături de Franța, Canada, Australia și alte câteva țări. Marea Britanie și alte state au reiterat apelurile pentru o soluție cu două state, care ar implica crearea unei Palestine independente în Cisiordania și Fâșia Gaza, cu Ierusalimul de Est drept capitală, alături de Israel. Această mișcare a fost criticată de Israel și SUA, considerând-o o „recompensă pentru Hamas”.
Conflictul a escaladat recent, armata israeliană lansând o campanie în Gaza ca răspuns la atacul condus de Hamas asupra sudului Israelului la 7 octombrie 2023, în care au fost ucise aproximativ 1.200 de persoane și alte 251 au fost luate ostatice.
