Viziune pe termen lung: Trecerea de la gândirea în criză la strategii durabile
România a intrat în a doua jumătate a anului 2025 cu cele mai slabe prognoze de creștere economică din Europa de Sud-Est. Inflația rămâne cea mai mare din regiune, iar economia reală este apăsată de fiscalitate, blocaje de lichiditate și pierderea încrederii. În acest context, pentru a evita o prăbușire economică, este necesară o reformă bugetară profundă și politici care să reconstruiască parteneriatul cu mediul privat, nu doar ajustări rapide și majorări de taxe.
România se află la marginea unei falii periculoase, unde vulnerabilitățile structurale adâncesc deficitele cronice. Economia reală suferă sub povara unei politici fiscale reactive și a unei administrații axate pe acoperirea găurilor financiare, mai degrabă decât pe construirea unei fundații solide. O analiză recentă a Allianz Trade estimează că „deficitul contului curent va rămâne în jurul valorii de -7,5% din PIB până în 2026”, ceea ce va intensifica vulnerabilitatea percepțiilor investitorilor.
Guvernul a optat pentru o corecție fiscală dură, care include majorări de TVA și accize, eliminarea facilităților fiscale pentru anumite sectoare, creșteri de impozite pe dividende și extinderea bazei de contribuție. Viața s-a scumpit în România, iar acum se resimte din ce în ce mai mult lipsa de perspectivă economică și scăderea încrederii în faptul că statul acționează în interesul cetățeanului.
Această corecție fiscală vine fără o contrapondere considerabilă a reformei în sectorul public. Cheltuielile cu personalul au crescut cu peste 10% în prima jumătate a anului, iar planurile de digitalizare și restructurare birocratică rămân vagi. În timp ce deficitul bugetar se menține la peste -9% din PIB, datoria publică va depăși pragul de 60% în 2027, iar analiștii Allianz Trade avertizează că, fără reforme clare, România va deveni din ce în ce mai dependentă de finanțări externe costisitoare și de încrederea fragilă a piețelor.
Prognozele pentru România au fost reduse consecutiv de economiștii de la Raiffeisen Bank: de la 2,2% la începutul anului, la 1,6% în mai și apoi la doar 0,7% în iulie. Aceasta este cea mai slabă prognoză din regiune, similară cu Ungaria. Raportul Raiffeisen subliniază că România trage în jos media de creștere a Europei de Sud-Est. Cu o inflație estimată la 6,5% în 2025 – cea mai mare din regiune – și dobânzi ridicate, economia națională se află într-o zonă periculoasă de stagnare costisitoare.
La nivel microeconomic, situația este și mai alarmantă. Tot mai multe companii se confruntă cu pierderi de lichiditate și întârzieri la plată, în special în relațiile cu clienții publici. Acest fenomen conduce la scăderea profitabilității, amânarea investițiilor și limitarea creșterii. Statul, în loc să susțină redresarea prin politici de parteneriat, devine un factor de risc.
În acest climat, fondurile europene sunt adesea văzute ca o soluție salvatoare. Totuși, fără prioritizare clară, eficiență în implementare și capacitate administrativă reală, acești bani pot deveni investiții irelevante. Nu este suficient să avem acces la fonduri; este esențial să existe un aparat administrativ capabil să le utilizeze eficient și transparent.
Revenirea economică a României nu se poate baza pe ajustări brute și suprataxare. Fără reforme bugetare reale și politici publice orientate spre stimularea economiei private, țara riscă să se afunde într-o criză de încredere cu efecte economice și instituționale pe termen lung. Este nevoie de o reformă bugetară autentică — nu doar contabilă, ci funcțională — însoțită de politici fiscale inteligente, stabilitate legislativă și un pact onest cu mediul privat. România trebuie să înlocuiască logica de criză cu o viziune pe termen lung.
