SUA oprește livrările de armament în Europa, inclusiv sisteme Patriot
Statele Unite au început să suspende vânzările anumitor sisteme de armament, inclusiv sistemele de apărare aeriană Patriot, către aliații europeni. Această decizie a fost justificată prin oferta limitată și necesitatea de a prioritiza cerințele militare ale SUA.
Potrivit publicației The Atlantic, schimbarea a fost observată pentru prima dată în timpul negocierilor Danemarcei pentru achiziționarea de sisteme de apărare aeriană. După săptămâni de discuții cu furnizorii americani și francezi, Pentagonul a retras brusc oferta privind sistemele Patriot. Copenhaga a semnat ulterior un acord în valoare de 9,1 miliarde de dolari cu un consorțiu franco-italian.
Oficialii americani au afirmat că adjunctul șefului Pentagonului, Elbridge Colby, a îndemnat Departamentul de Stat să blocheze vânzarea, argumentând că sistemele rare trebuie rezervate pentru nevoile interne. De asemenea, Pentagonul a identificat alte arme cu disponibilitate limitată și se pregătește să oprească exporturile, deși amploarea și durata suspendării nu sunt clare. Armele destinate Ucrainei, acoperite de un program separat, nu sunt afectate de aceste măsuri.
Colby a subliniat că SUA trebuie să stocheze sisteme critice în pregătirea unui potențial conflict cu China, o opinie care este în concordanță cu prioritățile de apărare „America First” ale administrației. Surse au declarat că SUA dețin în prezent doar aproximativ un sfert dintre bateriile Patriot necesare pentru planificarea operațională.
Riscuri strategice și politice pentru aliații NATO
În contextul actual, The Atlantic observă că nu există un echivalent european al sistemului Patriot, ceea ce face ca acesta să fie extrem de valoros pe un continent din ce în ce mai conștient de riscurile atacurilor aeriene. Dacă blocajul va fi pe termen lung, există riscul creării de noi disensiuni cu aliații, slăbindu-le apărarea într-un moment în care Rusia reprezintă o amenințare iminentă.
Articolul subliniază că schimbarea priorităților de livrare ar putea duce la pierderi de miliarde de dolari din veniturile guvernamentale și private, la reducerea numărului de locuri de muncă în industria de apărare, la restricționarea producției și la oprirea cercetării și dezvoltării. Această decizie ar putea afecta relațiile cu aliații de lungă durată, iar mulți dintre aceștia și-au epuizat arsenalele prin furnizarea de arme Ucrainei.
Colonelul în rezervă Mark Cancian a declarat că suspendarea prezintă riscuri atât strategice, cât și politice pentru aliații NATO, subliniind că este paradoxal să se ceară europenilor să trimită echipamente Ucrainei, iar apoi să le fie refuzate instrumentele necesare pentru a-și reconstrui propriile apărări.
Diviziune în cadrul agențiilor de apărare ale SUA
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Kingsley Wilson, a calificat drept „absurdă” orice sugestie că Elbridge Colby ar lua în secret decizii politice, adăugând că el colaborează strâns cu colegii săi din cadrul agențiilor și al Departamentului de Război. În același timp, consilierul Departamentului de Stat, Michael Needham, a respins afirmațiile conform cărora departamentul ar fi fost luat prin surprindere.
Needham a declarat că orice încercare de a crea povești despre o ruptură între Departamentul de Stat și Departamentul de Război este motivată de opoziția față de agenda „America First” a președintelui Trump. Oficialii și observatorii administrației Trump afirmă că această schimbare reflectă convingerea lui Colby că China reprezintă singura națiune cu ambiția, resursele și puterea militară necesare pentru a provoca SUA ca superputere globală. Colby este de părere că singura modalitate de a împiedica China să obțină dominația globală este ca SUA să investească resurse maxime în securitatea Pacificului de Vest, chiar cu prețul securității europene.
Această politică ar putea avea și consecințe economice, putând reduce veniturile companiilor americane din domeniul apărării și deschizând noi oportunități pentru producătorii europeni, așa cum s-a văzut în recentul acord încheiat de Danemarca. Analiștii avertizează că această schimbare ar putea marca o ruptură față de practica americană de zeci de ani, în care vânzările de arme susțineau atât industria, cât și alianțele.
