Confruntarea tehnologică: Dominanța Chinei în era roboților și reculul Americii
În ianuarie, Donald Trump a anunțat de la Casa Albă lansarea „celui mai mare proiect de infrastructură AI din istorie”, denumit Stargate, o inițiativă de 500 de miliarde de dolari destinată sprijinirii dezvoltării modelelor AI, precum ChatGPT de la OpenAI și Claude de la Anthropic. Proiectul are scopul de a menține SUA în fruntea „marii competiții” în cursa globală AI, pe care Trump a numit-o cea mai importantă bătălie pentru viitorul umanității.
Cu toate acestea, Trump nu a menționat că, pe lângă dezvoltarea inteligenței artificiale, o altă cursă majoră a început deja, aceasta fiind pentru roboții fizici, iar China a furat startul. O săptămână mai târziu, în ajunul Anului Nou Lunar din 2025, Gala Festivalului de Primăvară de la Beijing a fost difuzată în întreaga lume, având ca piesă centrală o trupă de 16 roboți umanoizi, dezvoltați de firma chineză Unitree, care au dansat alături de dansatori umani profesioniști, demonstrând abilitățile avansate ale tehnologiei chineze.
JPMorgan estimează o piață totală de 5 miliarde de roboți umanoizi în următorii ani. Elon Musk a anticipat chiar mai mult, prezicând că până în 2040 vor exista cel puțin 10 miliarde de roboți umanoizi, ceea ce va depăși numărul oamenilor, iar robotul Tesla, Optimus, va fi lider în acest viitor. Musk consideră că Optimus va fi „cel mai mare produs din toate timpurile”. Umanoizii vor lucra alături de oameni sau în locul acestora, având roluri diverse, de la majordomi personali până la chelneri în restaurante.
China a solicitat 5.590 de brevete pentru roboți umanoizi în ultimii cinci ani, comparativ cu 1.442 în cazul Statelor Unite, conform unei analize a Morgan Stanley. De asemenea, China a obținut cu 22% mai multe brevete de robotică decât următoarele 19 țări la un loc. În 2024, companiile chineze au adus pe piață 35 de roboți umanoizi, reprezentând două treimi din totalul global, în timp ce SUA și Canada au lansat împreună doar opt. Un raport recent de la SemiAnalysis avertizează că umanoizii vor remodela economia globală, iar China este poziționată să beneficieze de pe urma acestei automatizări.
Beijingul beneficiază de sprijin guvernamental puternic, cercetare de vârf și o înțelegere solidă a lanțului de aprovizionare. Progresele în inteligența artificială generativă au îmbunătățit capacitatea roboților de a interacționa cu mediile lor. Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China a lansat o politică pentru a conduce dezvoltarea sectorului umanoid, considerându-l „o nouă frontieră în competiția tehnologică”. În total, guvernele locale au investit peste 10 miliarde de dolari în dezvoltarea umanoizilor în ultimii trei ani.
China este fabrică mondială, având o treime din producția globală, ceea ce îi oferă un avantaj semnificativ. Costurile mai mici ale producției permit companiilor chineze să-și dezvolte produsele la prețuri competitive. De exemplu, umanoidul G1 de la Unitree va costa 16.000 de dolari, în timp ce Optimus de la Tesla este estimat între 20.000 și 30.000 de dolari. UBTech, un important producător chinez, are în lucru mai mulți umanoizi, inclusiv Tien Kung Xingzhe, capabil să navigheze prin diferite terenuri.
În ceea ce privește lanțul de aprovizionare, China domină cu 56% dintre companiile din acest sector la nivel mondial. Deși Statele Unite au un avantaj în domeniul tehnologiilor de bază, cum ar fi semiconductoarele și software-ul, majoritatea costurilor pentru construirea unui umanoid se concentrează pe componentele fizice, unde China excelează.
Pe măsură ce industria roboților umanoizi evoluează, este incert cât de mult vor fi acceptați acești roboți de către oameni. Totuși, starea actuală a cursei tehnologice este clară: fără măsuri semnificative și rapide din partea SUA și a altor țări dezvoltate, va fi greu să concureze cu avansul Chinei în acest domeniu pe termen lung.