Consiliul Europei atrage atenția asupra abuzurilor și condițiilor inumane din unitățile de psihiatrie românești
Un raport al Comitetului pentru prevenirea torturii (CPT) al Consiliului Europei (CoE), publicat miercuri, denunță tratamente inumane, condiții degradante și cazuri de neglijență gravă în spitalele de psihiatrie din România, solicitând autorităților măsuri urgente. Comitetul îndeamnă autoritățile din România să ia măsuri în ceea ce privește deficiențele grave constatate în tratamentul și condițiile de detenție ale pacienților din spitalele de psihiatrie, identificate în timpul unei vizite în țară în 2024.
CPT consideră că tratamentul pacienților din aceste instituții este neglijent și, în anumite cazuri, constituie un tratament inuman și degradant, reprezentând o încălcare continuă a articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, conform raportului.
Vizite la spitalele psihiatrice
CPT a efectuat vizite de urmărire la Spitalul Săpoca, vizitat ultima dată în 2014, și la Spitalul Pădureni-Grajduri, vizitat ultima dată în 2022. De asemenea, a vizitat pentru prima dată spitalele psihiatrice și cu măsuri de siguranță din Jebel și Ștei, având ca scop evaluarea tratamentului și condițiilor de trai ale pacienților. Vizita a oferit și o oportunitate de a evalua implementarea recomandărilor formulate de CPT în urma vizitei din 2022.
Cazuri de maltratare fizică a pacienților
Raportul arată că, în spitalele Pădureni-Grajduri, Ștei și Săpoca, CPT a primit numeroase plângeri credibile și consistente de maltratare fizică a pacienților de către personalul auxiliar. Aceste abuzuri au inclus pălmuiri, împingeri, tragere de urechi și de păr, loviri cu pumnii, loviri cu obiecte și lovituri cu piciorul, inclusiv în timp ce pacienții se aflau întinși pe podea. În plus, la Spitalul Ștei, delegația CPT a aflat despre utilizarea unei arme cu descărcare electrică împotriva pacienților de către personalul auxiliar, incident care era investigat de autorități.
Comitetul a constatat, de asemenea, o practică neglijentă care a dus la moartea pacienților; în trei dintre cele patru spitale vizitate, examinările post-mortem au arătat că opt pacienți au murit prin sufocare cu alimente în ultimii trei ani, ceea ce sugerează că pacienții cu un astfel de risc nu sunt identificați și/sau nu sunt luate măsuri de siguranță în ceea ce privește alimentația acestora.
Condiții degradante și personal insuficient
În ceea ce privește condițiile materiale, raportul notează că, deși au avut loc sau erau în curs de desfășurare renovări, zonele de cazare a pacienților erau în general dezolante, neadecvate unei unități medicale și lipsite de personalizare, unele fiind descrise ca având un aspect carceral. La spitalul Pădureni-Grajduri, construcția planificată a unui nou bloc de cazare a pacienților nu a început încă, iar supraaglomerarea severă persista în toate secțiile spitalului, cu cel puțin 78 dintre cei 409 pacienți nevoiți să împartă paturile cu alți pacienți la momentul vizitei din 2024.
CPT a mai constatat că numărul personalului care îngrijeşte pacienții, adesea agitați, rămâne insuficient pentru a oferi îngrijirea, tratamentul și supravegherea necesare, afectând astfel demnitatea pacienților. În unele cazuri, nivelurile de personal observate erau atât de scăzute încât puteau avea un impact negativ asupra siguranței pacienților, crescând riscurile de vătămare din cauza neglijenței și relelor tratamente, dar și încurajând utilizarea excesivă a măsurilor restrictive, izolare și imobilizare fizică și chimică.
Răspunsul autorităților române
Consiliul Europei menționează că autoritățile române au furnizat un răspuns detaliat cu privire la modul în care au abordat sau intenționează să abordeze recomandările formulate de Comitet, în special măsurile luate în fiecare spital pentru a identifica pacienții cu risc de sufocare și pentru a contracara acest risc, precum și măsurile de instruire a personalului din secții și supravegherea sporită din partea conducerii pentru a preveni relele tratamente aplicate pacienților.
România se angajează să implementeze reforme suplimentare în cadrul Strategiei Naționale de Sănătate 2023-2030 și al Planului său de acțiune, precum și al unui Plan național de acțiune specific privind sănătatea mintală, care include dezvoltarea de servicii de sănătate mintală comunitare. CPT se va angaja într-un dialog constructiv cu autoritățile române pe aceste teme.
