FMI sugerează un sistem de impozitare progresivă și măsuri fiscale noi
Într-un context economic complex, România se confruntă cu provocări semnificative legate de cheltuielile salariale în sectorul public. Consilierul premierului Ilie Bolojan, Ionuț Dumitru, a declarat că, în 2024, factura de salarii în sectorul public va depăși media europeană cu un punct procentual din PIB, ajungând la peste 11% din PIB, în condițiile în care resursele din taxele și impozitele colectate se ridică la doar 28% din PIB, comparativ cu media europeană de 40% din PIB.
Dumitru a subliniat că România plătește o factură mai mare pentru salariile din sectorul public, ca procent din PIB, în raport cu media europeană. Aceste cheltuieli sociale, incluzând salariile, pensiile și asistența socială, consumă cea mai mare parte a bugetului, iar aproximativ 90% din impozitele colectate sunt direcționate către aceste cheltuieli.
Referitor la impozitul pe proprietate, România înregistrează încasări slabe, de doar 0,5% din PIB, față de media europeană de 1,8%, ceea ce înseamnă că România colectează semnificativ mai puțin comparativ cu alte țări din regiune.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a recomandat, în raportul său recent, implementarea unor măsuri de reformă fiscală, inclusiv reducerea pragului de încadrare pentru regimul de microîntreprindere la 88.500 de euro pe an, eliminarea scutirilor de impozit pe venit la pensii și adoptarea unui sistem de impozitare progresivă. Dumitru a subliniat necesitatea unei dinamicii mai lente a salariilor și pensiilor pentru a reduce procentul acestora din PIB.
În prezent, impozitarea progresivă nu poate fi discutată serios în România, întrucât nu există o impozitare unică. Dumitru a afirmat că, pentru a ajunge la impozitarea progresivă, este necesar să se facă întâi tranziția de la un sistem regresiv la unul cu cotă unică. El a menționat că inegalitatea veniturilor în România nu provine din salarii, ci din alte forme de venit, unde impozitarea este mai degrabă regresivă.

