Pilonul II atinge un nou vârf: active de 191,3 miliarde de lei
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au ajuns la active totale de 191,3 miliarde de lei la finalul lunii octombrie 2025, înregistrând o creștere de 27% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Expertul în pensii private George Moț a explicat că avansul de 27% este determinat atât de contribuțiile plătite de participanți, cât și de profitul obținut din investiții. „Ambele componente au avut o evoluție remarcabilă în 2025”, a precizat acesta.
Datele ASF arată că fondurile de pensii continuă să investească aproape exclusiv în instrumente românești, 94% din portofoliu fiind compus din active locale, în mare parte denominate în lei. Cele mai mari sume sunt plasate în titluri de stat, care rămân instrumentul dominant, urmate de acțiunile listate la Bursa de Valori București și, într-o măsură mult mai redusă, de obligațiunile corporative.
Concret, titlurile de stat însumau la finalul lunii octombrie 125,28 miliarde de lei, reprezentând 65,5% din totalul activelor. Acțiunile ajungeau la 48,19 miliarde de lei, respectiv 25,2%, în timp ce obligațiunile corporative totalizau 7,44 miliarde de lei, adică 3,9% din activul fondurilor. Restul portofoliului este format din depozite, fonduri mutuale și alte instrumente financiare.
La sfârșitul lunii octombrie, Pilonul II avea 8.418.316 (aproximativ 8,42 milioane) participanți.
Contribuții tot mai mari, deși cota rămâne mică
În luna octombrie, fondurile au încasat contribuții de 1,85 miliarde de lei, iar contribuția medie a fost de 403 lei. Contribuția la Pilonul II este reținută automat din salariul brut și reprezintă 4,75%, sumă care nu afectează venitul net. George Moț a subliniat că „cota nu poate fi modificată de participanți” și că aceasta este prea mică față de planul inițial, care prevedea atingerea nivelului de 6% încă din 2016. Există discuții legislative pentru creșterea ei, iar speranțele sunt că se va ajunge la acel nivel.
Un rol decisiv în creșterea activelor l-a avut profitul obținut de administratorii fondurilor. Bursa de Valori București a avansat cu aproximativ 35% într-un an, iar scăderea dobânzilor la titlurile de stat a determinat aprecierea portofoliilor. „Profitul obținut în primele zece luni din 2025 este un record absolut pentru cei 17 ani de existență ai Pilonului II: 23,7 miliarde de lei. Recordul anterior, din 2023, era de 18,4 miliarde. L-am depășit cu 5 miliarde și încă nu avem rezultatele pe noiembrie și decembrie”, a transmis Moț.
Rata anuală de rentabilitate a fondurilor s-a situat între 8% și peste 9%, impactând direct creșterea sumelor aflate în conturile participanților.
Avantaje mari, dar și riscuri
Deși performanțele sunt vizibile, structura investițiilor rămâne concentrată, ceea ce implică riscuri pe termen lung. Moț a avertizat că, deși acest pariu pe piața locală a adus beneficii importante și profituri record, există un risc de concentrare, deoarece aproape toate investițiile sunt realizate într-o singură piață. Din punct de vedere al gestionării riscului, un portofoliu mai diversificat ar fi mai eficient.
Modelul actual al Pilonului II presupune același tip de portofoliu pentru toți participanții, indiferent de vârstă. Expertul a explicat că această abordare este adecvată pentru cei care se apropie de vârsta pensionării, dar este mai puțin eficientă pentru tineri, care ar putea obține randamente superioare cu o expunere mai ridicată la active cu risc controlat. „În alte state europene, fondurile aplică modelul Life Cycle, prin care portofoliul devine tot mai conservator pe măsură ce participanții se apropie de pensionare. România a adoptat recent legislația necesară pentru implementarea acestui model, însă doar pentru Pilonul III”, a concluzionat Moț.
Un an plin de schimbări legislative
Sectorul pensiilor private a trecut în 2025 prin numeroase modificări ale legislației primare, ale reglementărilor fiscale și ale procedurilor privind plata pensiilor private. O schimbare majoră este noua lege care reglementează plata pensiilor private, care va intra în vigoare la un an de la promulgare.
În acest context, Moț a explicat că această tranziție creează un avantaj punctual pentru anumite categorii de participanți: „Pentru cei care se pregătesc să iasă la pensie, este o oportunitate unică: pot compara regimul actual cu cel care va intra în vigoare anul viitor și pot decide care este mai avantajos. Cei care se vor pensiona ulterior nu vor mai avea această opțiune.”
